Sari la conținut

Diegeză

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Diegeză sau narativitatea (diegesis), este în opoziție cu conceptul de imitație (mimesis) și pe de altă parte paralele cu desprinderea unor categorii secundare în cadrul dihotomiei epos/melos, care a dominat teoria literară greacă. Distincția este folosită de Platon în Phaidon, unde creează premisele unei abordări teoretice a limbajului, distincție ce nu a mai fost continuată. Din această perspectivă, faptul că Phaidon foloseste forma diegesasthai (istorisire pe îndelete) pentru a-și caracteriza discursul, devine semnul unei anumite interiorizări a procesului literar.