Sari la conținut

Devínske jazero

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Devínske jazero
Harta locului unde se află
Harta locului unde se află
Poziția Slovacia
Coordonate48°17′35″N 16°55′32″E ({{PAGENAME}}) / 48.2931°N 16.9256°E
Cod Natura 2000SKUEV0313  Modificați la Wikidata

Devínske jazero este o arie protejată (arie specială de conservare — SAC[1], sit de importanță comunitară — SCI) din Slovacia întinsă pe o suprafață de 1.264,07 ha, integral pe uscat.

Centrul sitului Devínske jazero este situat la coordonatele 48°17′35″N 16°55′32″E / 48.293056°N 16.925556°E ({{PAGENAME}}).

Situl Devínske jazero a fost declarat sit de importanță comunitară în aprilie 2004 pentru a proteja 112 specii de animale. Situl a fost protejat și ca arie specială de conservare în martie 2004[1].[2][3]

Biodiversitate

[modificare | modificare sursă]

Situată în ecoregiunea panonică, aria protejată conține 7 habitate naturale: Păduri mixte riverane de Quercus robur, Ulmus laevis și Ulmus minor, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, de-a lungul marilor râuri (Ulmenion minoris), Păduri aluvionare cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), Pajiști aluvionare inundabile, de Cnidion dubii, Lacuri eutrofice naturale cu vegetație de tip Magnopotamion sau Hydrocharition, Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe, cu vegetație de Littorelletea uniflorae și/sau de Isoëto-Nanojuncetea, Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri p.p. și Bidention p.p., Fânețe de joasă altitudine (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis).[3]

La baza desemnării sitului se află mai multe specii protejate:[2]

  • păsări (96): lăcar mare (Acrocephalus arundinaceus), pitulice de apă (Acrocephalus paludicola), lăcar-de-rogoz (Acrocephalus schoenobaenus), lăcar-de-lac (Acrocephalus scirpaceus), rață sulițar (Anas acuta), rață lingurar (Anas clypeata), rață pitică (Anas crecca), rață fluierătoare (Anas penelope), rață pestriță (Anas strepera), gârliță mare (Anser albifrons), gâscă cenușie (Anser anser), gâscă de semănătură (Anser fabalis), fâsă-de-câmp (Anthus campestris), fâsă roșiatică (Anthus cervinus), fâsă de pădure (Anthus spinoletta), stârc roșu (Ardea purpurea), stârc galben (Ardeola ralloides), ciuf de câmp (Asio flammeus), rață-cu-cap-castaniu (Aythya ferina), rața moțată (Aythya fuligula), Aythya marila, rață roșie (Aythya nyroca), buhai de baltă (Botaurus stellaris), Bucephala clangula, șorecar încălțat (Buteo lagopus), fugaci pitic (Calidris temminckii), înăriță (Carduelis flammea), mugurar roșu (Carpodacus erythrinus), prundaș gulerat mare (Charadrius hiaticula), chirighiță-cu-aripi-albe (Chlidonias leucopterus), chirighiță neagră (Chlidonias niger), șerpar (Circaetus gallicus), erete vânăt (Circus cyaneus), erete cenușiu (Circus pygargus), cioară de semănătură (Corvus frugilegus), Corvus monedula, lebădă de vară (Cygnus olor), egretă albă (Egretta alba), egretă mică (Egretta garzetta), presură sură (Emberiza calandra), presură de stuf (Emberiza schoeniclus), șoim dunărean (Falco cherrug), Falco naumanni, vânturel de seară (Falco vespertinus), lișiță (Fulica atra), ciocârlan (Galerida cristata), becațină comună (Gallinago gallinago), Gallinago media, stârc pitic (Ixobrychus minutus), sfrânciocul cu frunte neagră (Lanius minor), Larus argentatus, pescăruș argintiu (Larus cachinnans), pescăruș sur (Larus canus), pescăruș negricios (Larus fuscus), pescăruș râzător (Larus ridibundus), sitar de mâl (Limosa limosa), grelușel-de-zăvoi (Locustella luscinioides), Locustella naevia, filomelă (Luscinia luscinia), becațină mică (Lymnocryptes minimus), rață neagră (Melanitta nigra), ferestraș mic (Mergus albellus), ferestrașul mare (Mergus merganser), Mergus serrator, codobatura galbenă (Motacilla flava), rață cu ciuf (Netta rufina), culic mare (Numenius arquata), Numenius phaeopus, stârc de noapte (Nycticorax nycticorax), pietrar sur (Oenanthe oenanthe), dropie (Otis tarda), ciuf-pitic (Otus scops), vultur pescar (Pandion haliaetus), pițigoi de stuf (Panurus biarmicus), potârniche (Perdix perdix), cormoran mic (Phalacrocorax pygmeus), bătăuș (Philomachus pugnax), lopătar (Platalea leucorodia), țigănuș (Plegadis falcinellus), ploier auriu (Pluvialis apricaria), corcodel-urechiat (Podiceps auritus), corcodel mare (Podiceps cristatus), corcodel-cu-gât-roșu (Podiceps grisegena), corcodel-cu-gât-negru (Podiceps nigricollis), cresteț cenușiu (Porzana parva), cresteț pestriț (Porzana porzana), lăstun de mal (Riparia riparia), mărăcinar negru (Saxicola torquatus), pescăriță mare (Sterna caspia), guguștiuc (Streptopelia decaocto), corcodel mic (Tachybaptus ruficollis), fluierar negru (Tringa erythropus), fluierar cu picioare verzi (Tringa nebularia), fluierarul de zăvoi (Tringa ochropus), fluierarul cu picioare roșii (Tringa totanus), sturzul viilor (Turdus iliacus)
  • amfibieni (2): buhai de baltă cu burta roșie (Bombina bombina), triton cu creastă dobrogean (Triturus dobrogicus)
  • mamifere (3): castor (Castor fiber), vidră de râu (Lutra lutra), liliac comun (Myotis myotis)
  • nevertebrate (6): Anisus vorticulus, Cucujus cinnaberinus, Isophya costata, fluturele purpuriu (Lycaena dispar), Ophiogomphus cecilia, Unio crassus
  • pești (5): zvârluga (Cobitis taenia), Gymnocephalus baloni, boarță (Rhodeus sericeus amarus), Romanogobio albipinnatus, fusar (Zingel streber)

Pe lângă speciile protejate, pe teritoriul sitului au mai fost identificate 60 de specii de plante, 10 specii de amfibieni, 16 specii de mamifere, 32 de specii de nevertebrate, 9 specii de pești, 2 specii de reptile.[2]

  1. ^ a b http://www.sopsr.sk/natura/dokumenty/legislativa/uev/vyn_mzpsr_3_2004.pdf
  2. ^ a b c „Natura 2000 Standard Data Form for Devínske jazero”. Accesat în . 
  3. ^ a b „Devínske jazero”. biodiversity.europa.eu. Accesat în .