Delta Force

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
1st Special Forces Operational Detachment-Delta (Airborne)
Fondată21 noiembrie 1977 – prezent
ȚarăStatele Unite ale Americii Statele Unite ale Americii
Ramură United States Army
TipUnitate de forțe speciale
RolOperațiuni speciale
MărimeClasat[1]
Parte a United States Special Operations Command
Joint Special Operations Command
United States Army Special Operations Command
Garnizoana/SediuFort Bragg, Carolina de Nord
PoreclăThe Unit
MisiuniOperația Eagle Claw
Invazia Grenadei
Invazia Panamei de către SUA
Războiul din Golf
Războiul Civil Somalez
Operațiunea Gothic Serpent

Războiul din Afganistan

Războiul din Irak

1st Special Forces Operational Detachment-Delta (1st SFOD-D), cunoscută ca Delta Force, este o unitate de forțe speciale a Armatei Statelor Unite, din cadrul Joint Special Operations Command. În trecut detașamentul s-a mai numit Combat Applications Group (CAG).[2] Delta Force alături de United States Navy sunt unitățile primare contra-terorism ale Statelor Unite. Adesea ea este menționată în media americană ca ”Unitate pentru Misiuni Speciale”.[3][4][5][6]

Sarcinile principale ale Delta Force sunt contra-terorismul, acțiuni militare directe, și operațiuni de intervenție națională, deși este un grup extrem de versatil, capabil să conducă multe tipuri de misiuni clandestine, printre care recuperarea de ostatici și raiduri militare.[7]

Diviziunea de activități speciale ultra-secretă Central Intelligence Agency adesea conlucrează cu – și recrutează – operatori din Delta Force.[8]

Comandanți[modificare | modificare sursă]

  • Charles Alvin Beckwith – 1977–1981
  • Rod Paschall -1981- 1983
  • Sherman Williford - 1983-1985
  • William F. Garrison – 1985–1989
  • Peter J. Schoomaker – 1989–1992
  • William G. Boykin – 1992–1994
  • Bernard J. McCabe – 1994–1996
  • Eldon Bargewell – 1996–1998
  • Gary L. Harrell - 1998–2000
  • James H. Schwitters – 2000–2002
  • Ron Russell – 2002
  • Pete Blaber – 2002–2003
  • Bennet S. Sacolick – 2003–2005
  • Austin S. Miller – 2005–2007
  • Mark J. O'Neil – 2009–2011

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Eric L. Haney, Inside Delta Force: The Story of America's Elite Counterterrorist Unit, Delacorte Press, 2002
  2. ^ North, Oliver (). American Heroes in Special Operations. B&H Publishing Group. p. 9. ISBN 978-0-8054-4712-5. Accesat în . 
  3. ^ Sean D. Naylor (). „Bin Laden raid a triumph for Spec Ops”. Accesat în . [nefuncțională]
  4. ^ „SEAL Team Six”. Accesat în . 
  5. ^ „The Evolution of the 75th Ranger Regiment (Part 3)”. SOFREP. Accesat în . 
  6. ^ „In high demand, Air Force commandos must find new ways to cope with stress of duty | www.gaffneyledger.com”. Gaffney Ledger. Arhivat din original la . Accesat în . 
  7. ^ „Joining the Military”. Military.com. . Accesat în . 
  8. ^ Waller, Douglas (3 February 2003). "The CIA's Secret Army". TIME (Time Inc). http://www.time.com/time/magazine/article/0,9171,1004145-1,00.html Arhivat în , la Wayback Machine.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Delta Force