Dacia preistorică

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search

Dacia preistorică este o lucrare a lui Nicolae Densusianu, apărută în anul 1913 la București, având 1.152 pagini. Extrem de controversată, Dacia Preistorică și-a atras de-a lungul timpului critici din partea oamenilor de știință.

Capitole[modificare | modificare sursă]

I. Primii locuitori ai Daciei. Civilizațiunea primitivă materială și morală în Europa

II. Invaziunea neolitică. Curentul paleochton sau vechi pelasg

III. Tumulele eroice pelasge

IV. Tumulul sau mormântul lui Achile din insula Albă (Leuce)

V. Templul Hyperboreilor din insula Leuce (Albă)

VI. Mănăstirea Albă cu nouă altare. Tradiția Română despre Templul primitiv al lui Apollo din insula Leuce

VII. Movilele ceremoniale ale lui Osiris. Expediția lui Osiris la Istru. Tradițiile și legendele despre lupta sa cu Typhon din țara Arimilor

VIII. Brazda cea uriașă de plug a lui Novac (Osiris). Un monument comemorativ pentru introducerea Agriculturii

IX. Menhirele,caracterul și destinația lor

X. Termini liberi Patris

XI. Simulacrele Megalitice ale Divinităților primitive Pelasge

XII. Principalele Divinități Preistorice ale Daciei

XIII. Altarele Cyclopice de pe muntele Caraiman

XIV. Columna cerului de pe muntele Atlas din țara Hyperboreilor

XV. Columna Boreală lângă Istrul de jos

XVI. Columnele lui Hercule

XVII. Un simulacru preistoric al lui Hercule în albia râului Carna

XVIII. Obeliscul de la Polovraci

XIX. Construcțiile Pelasge în Dacia. Originile Arhitecturii Cyclopice

XX. Originile Metalurgiei

XXI. Tablele Eschatolodice ale Hyperboreilor

XXII. Columna cea înaltă de aramă din regiunea munților Atlas (Olt)

XXIII. Craterul cel enorm de pe Columna Cerului în Carpați

XXIV. Columna cea mare de aur consacrată lui Uran, Saturn și Joe

XXV. Merele de aur ale Gaeei

XXVI. Lâna de aur consacrată zeului Marte în regiune muntoasă numită Colchis (Colți)

XXVII. Vulcanus-Patria și Operele sale celebre în tradițiile române

XXVIII. Tezaurul Arimaspic sau Hyperboreic de la Pietroasa

XXIX. Porțile de Fier

XXX. Inelele cu Geme din stânca lui Prometheu

XXXI. Începuturile poporului Pelasg

XXXII. Pelasgii Meridionali

XXXIII. Pelasgii din părțile de nord ale Dunării și Mării Negre

XXXIV. Patria celor de întâi regi Pelasgi. Regiunea de la Oceanos Potamos

XXXV. Domnia lui Uran

XXXVI. Domnia lui Saturn

XXXVII. Domnia lui Typhon (Seth, Set Nehes, Negru Set)

XXXVIII. Memoria lui Saturn în tradițiile istorice române

XXXIX. Decadența Imperiului Pelasg

XL. Durata Marelui Imperiu Pelasg

XLI. Limba Pelasgă

Teoria promovată[modificare | modificare sursă]

În cele circa 1.200 de pagini autorul dezvoltă teoria unei civilizații preistorice avansate, pe care Densușianu o numește civilizația pelasgă, cu leagănul în spațiul României de astăzi și care ar fi dat naștere (în viziunea autorului) întregii civilizații europene.

Critică[modificare | modificare sursă]

Alexandru D. Xenopol afirma că "Teoria autorului că dacii ar fi închegat întâia civilizație a omenirei arată că avem a face cu un product al șovinismului și nu cu unul al științei".

Vasile Pârvan, în lucrarea sa monumentală, Getica, se referă la autor și lucrare - "romanul său fantastic Dacia preistorică, plin de mitologie și de filologie absurdă, care la apariția sa deșteptă o admirație și un entuziasm nemărginit printre diletanții români în arheologie"[1].

Dan Alexe a calificat-o drept „delir mistic”[2].

Dar Constantin I. Istrati susține că "Am cunoscut personal de mult dar prea puțin pe acest om. Am studiat însă de curând opera sa. Împrejurări fericite m-au pus în poziția de a-mi da seama de aproape, consultând notele și scrierile lui inedite și de a fi fericit văzând prin mine însumi, de ce lucrare de seamă a fost capabil un Român !"[necesită citare]

Reeditare[modificare | modificare sursă]

În 1986, cartea apărea la Editura Meridiane. În 1987, lucrarea a fost reeditată la Editura Enciclopedică, într-un singur volum. În anul 2002, Editura Arhetip din București a retipărit lucrarea, după original[3], și în același an a apărut și la Editura „Nemira”, cu ilustrații de Valentin Nicolau. În 2003 - 2004, lucrarea a fost tipărită în 6 volume la Editura Obiectiv, având ilustrația originală.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Citați de M. Babeș
  2. ^ Dan Alexe (). Dacopatia și alte rătăciri românești. Humanitas SA. p. 95. ISBN 978-973-50-4978-2. 
  3. ^ CĂRȚI BLESTEMATE – Alexandru Nemoianu: O fascinantă poveste istorică – Nicolae Densușianu: „Dacia Preistorică“ « UNIVERSUL CĂRȚILOR * scriitorii despre cărțile lor

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]