Criza refugiaților din Ucraina (2022-prezent)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Criza refugiaților din Ucraina (2022–prezent)

O tânără ucraineană refugiată în gara Przemyśl din Polonia
DatăFebruarie 2024–prezent
LocațieUcraina
Europa Centrală și de Est
Patron(i)  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

O criză actuală a refugiaților a început în Europa la sfârșitul lunii februarie 2022, după invazia Rusiei în Ucraina. Aproape 6 milioane de refugiați care au fugit din Ucraina sunt înregistrați în întreaga Europă,[1] în timp ce alte aproximativ 8 milioane de persoane au fost strămutate în interiorul țării până la sfârșitul lunii mai 2022.[2][3][4] Aproximativ un sfert din populația totală a țării și-a părăsit locuințele din Ucraina până la 20 martie.[5] 90% dintre refugiații ucraineni sunt femei și copii, în timp ce majoritatea bărbaților ucraineni cu vârste cuprinse între 18 și 60 de ani au interdicție de a părăsi țara.[6] Până la 24 martie, mai mult de jumătate din totalul copiilor din Ucraina își părăsiseră casele, dintre care un sfert părăsiseră țara.[7][8] Invazia a provocat cea mai mare criză de refugiați din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial și de după acesta,[9], este prima de acest fel din Europa de la războaiele iugoslave din anii 1990, precum și a patra cea mai mare criză de refugiați din istorie[10][11] și este cea mai mare criză de refugiați din secolul XXI, cu cea mai mare rată de fugă a refugiaților la nivel mondial.[12][13]

Marea majoritate a refugiaților au intrat inițial în țările vecine din vestul Ucrainei (Polonia, Slovacia, Ungaria, România și Moldova).[14] Aproximativ 3 milioane de persoane s-au deplasat apoi mai la vest, către alte țări europene.[15] La 18 iulie 2023, conform datelor UNHCR, țările în care cel mai mare număr de ucraineni au solicitat azil, sau altă formă de protecție temporară, au fost Polonia (1,6 milioane), Germania (1 milion) și Republica Cehă (0,54 milioane. Începând cu septembrie 2022, Human Rights Watch a documentat faptul că civilii ucraineni au fost transferați cu forța în Rusia.[16] Biroul ONU pentru Drepturile Omului a declarat: "Au existat acuzații credibile de transferuri forțate de copii neînsoțiți către teritoriile ocupate de Rusia sau către Federația Rusă însăși".[17][18] Departamentul de Stat al Statelor Unite a estimat că cel puțin 900.000 de cetățeni ucraineni au fost mutați cu forța în Rusia.[19] Peste 4,5 milioane de ucraineni s-au întors în Ucraina de la începutul invaziei.[20]

Țările Uniunii Europene (UE) care se învecinează cu Ucraina au permis intrarea tuturor refugiaților ucraineni,[21] iar UE a invocat Directiva privind protecția temporară, care le acordă ucrainenilor dreptul de a rămâne, de a lucra și de a studia în orice stat membru al Uniunii Europene pentru o perioadă inițială de un an.[22] Unele persoane non-europene și romi au raportat discriminare etnică la frontieră.

Refugiații înainte de invazia din 2022[modificare | modificare sursă]

Înainte de invazie, anexarea Crimeei de către Federația Rusă și războiul din Donbas, ambele fiind aspecte ale războiului ruso-ucrainean, au dus deja la cel puțin două milioane de refugiați și persoane strămutate intern din 2014.[23][24] Ei au fost denumiți de unele mass-media refugiații uitați ai Europei,[25][26] datorită primirii lor reci în Uniunea Europeană, ratei de succes relativ scăzute a cererilor de azil și a neglijării mass-media.[27][28][29][30]

Peste un milion dintre refugiații de dinainte de 2022, în principal din Donbas,[31] au plecat în Rusia între 2014 și 2016,[32], în timp ce numărul persoanelor strămutate în Ucraina a crescut la 1,6 milioane de persoane până la începutul lunii martie 2016.[33]

Găzduire și asistență[modificare | modificare sursă]

Cofondatorul Airbnb și alți doi oficiali au trimis scrisori liderilor europeni ai țărilor care împart granița cu Ucraina, oferind companiilor sprijin temporar în locuințe pentru refugiați. Schema va fi finanțată din donații făcute prin site-urile Refugee Fund și susținute de gazdele de pe platformă. [34] Organizații precum UNICEF, Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați, Comitetul internațional de salvare, Comitetul mixt ucrainean-american de ajutor și altele au început să accepte donații bănești pentru a ajuta refugiații și victimele crizei. Alții, cum ar fi Kyiv Independent, au lansat campanii GoFundMe pentru a strânge bani în scopuri specifice sau pentru a încuraja persoanele să doneze articole fizice. [35][36]

Număr[modificare | modificare sursă]

Numărul de refugiați ucraineni în fiecare țară
(numai țările cu mai mult de 10.000 de refugiați) * * * **
Țară Număr
Polonia
  
 1,639,725
Rusia*
  
 1,275,315
Germania
  
 1,086,355
Cehia
  
 547,670
Regatul Unit
  
 210,800
Spania
  
 186,045
Bulgaria
  
 168,570
Italia
  
 163,570
Moldova
  
 116,615
Romania
  
 106,786
Slovacia
  
 107,415
Olanda
  
 94,415
Irlanda
  
 91,330
Franta
  
 70,570
Belgia
  
 70,435
Austria
  
 68,700
Elvetia
  
 65,555
Estonia
  
 63,850
Finlanda
  
 61,060
Portugalia
  
 56,995
Lituania
  
 48,425
Suedia
  
 56,165
Norvegia
  
 56,970
Turcia
  
 43,605
Letonia
  
 43,592
Danemarca
  
 41,155
Muntenegru
  
 37,050
Ungaria
  
 33,316
Belarus
  
 27,675
Georgia
  
 27,000
Grecia
  
 25,050
Croatia
  
 23,035
Cipru
  
 18,225
Macedonia de Nord
  
 17,315
Slovenia
  
 10,140
Luxemburg
  
 6,065
* Cifre raportate de guvern.[note 1]
** Scara este 1/2 din tabel din stânga.

Numărul de refugiați se poate schimba rapid și sunt adesea doar estimări. Mișcările dintr-o țară în alta nu sunt neapărat înregistrate oficial. Ucraineniilor li se permite să călătorească în unele țări din Europa fără viză și li se poate permite să rămână în țară pentru o perioadă mai lungă, fără o permisiune specială. În altă parte, ei trebuie să să solicite azil. Datorită Spațiului Schengen, după ce au intrat în orice țară Schengen, refugiații pot călători în alte țări Schengen fără vize sau controale la frontieră.

Oficiul Națiunilor Unite pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare a estimat pe 27 februarie că în două luni vor fi 7,5 milioane de persoane strămutate intern în Ucraina, 12 milioane de persoane vor avea nevoie de asistență medicală și numărul de oamenii care fug de război ar putea ajunge la 4 milioane.[37]

Înaltul Comisar al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) a declarat că situația este criza de refugiați cu cea mai rapidă creștere din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial.[38] Până la 29 aprilie, potrivit UNHCR, numărul refugiaților ucraineni care părăsiseră țara era de aproape 5,5 milioane.[39]

Șeful de comunicații al Înaltul Comisariat al ONU pentru Drepturile Omului a numit „fenomenală” viteza exodului refugiaților din Ucraina.[40]

Un studiu al agenției ONU Organizația Internațională pentru Migrație publicat pe 21 martie a constatat că 13,5% dintre persoanele strămutate au fost, de asemenea, strămutate în 2014–2015.[41] Studiul a constatat că 60% dintre familiile de refugiați călătoreau cu copii, iar din cele aproape 10 milioane de persoane strămutate în interiorul și în afara Ucrainei la acea dată, 186.000 erau cetățeni ai unei țări din lumea a treia.[41]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Refugees fleeing Ukraine (since 24 February 2022)”. UNHCR. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ „UNHCR: Ukraine, other conflicts push forcibly displaced total over 100 million for first time”. 
  3. ^ „Needs Growing for over 8 Million Internally Displaced in Ukraine”. 
  4. ^ „Ukraine”. IDMC (în engleză). Accesat în . 
  5. ^ Ramsay, George (). „A quarter of Ukrainians have fled their homes. Here's where they've gone”. CNN. Arhivat din original la . Accesat în . 
  6. ^ „More than 4.4m Ukrainians flee war, UN says”. The Guardian. . Accesat în . 
  7. ^ „UNICEF: more than half of children in Ukraine were forced to leave their homes”. Meduza (în Russian). . Accesat în . 
  8. ^ „One month of war leaves more than half of Ukraine's children displaced”. UN News. United Nations. . Accesat în . 
  9. ^ „'We couldn't stand it': the Ukrainians travelling for days to flee Russian bombs and rockets”. The Guardian (în engleză). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  10. ^ „Protecting Ukrainian refugees: What can we learn from the response to Kosovo in the 90s?”. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  11. ^ „IntelBrief: China Seeks to Balance Its Interests as Russia's War on Ukraine Intensifies”. The Soufan Center. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  12. ^ Beaumont, Peter (). „Ukraine has fastest-growing refugee crisis since second world war, says UN”. The Guardian (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  13. ^ Keaten, Jamey (). „UN refugee agency: 1 million flee Ukraine in under a week”. AP NEWS (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  14. ^ „UN-Angaben: 500.000 Menschen aus der Ukraine geflüchtet”. Tagesschau.de. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  15. ^ „Waves of Ukrainian Refugees Overwhelm Poland”. BusinessHala. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  16. ^ „Forcible Transfer of Ukrainians to Russia”. Human Rights Watch (în engleză). . Accesat în . 
  17. ^ „Human rights concerns related to forced displacement in Ukraine”. OHCHR (în engleză). Accesat în . 
  18. ^ „UN says 'credible' reports Ukraine children transferred to Russia”. www.aljazeera.com (în engleză). Accesat în . 
  19. ^ „Hundreds of thousands of Ukrainians forced to Russia, U.S. claims”. POLITICO (în engleză). Associated Press. . Accesat în . 
  20. ^ „'They thought we were crazy': Why millions of Ukrainian refugees are coming home”. Grid (în engleză). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  21. ^ „Information for people fleeing the war in Ukraine”. European Commission. Arhivat din original la . Accesat în . 
  22. ^ „Ukraine: Council unanimously introduces temporary protection for persons fleeing the war”. www.consilium.europa.eu (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  23. ^ Kuznetsova, Irina (). „To Help 'Brotherly People'? Russian Policy Towards Ukrainian Refugees”. Europe-Asia Studies. 72, 2020 (3): 505–527. doi:10.1080/09668136.2020.1719044. Accesat în . 
  24. ^ „National Monitoring System Report on the Situation of Internally Displaced Persons - March 2020 - Ukraine”. ReliefWeb. Arhivat din original la . Accesat în . 
  25. ^ Mitchneck, Beth; Zavisca, Jane; Gerber, Theodore P. (). „Europe's Forgotten Refugees”. Foreign Affairs. - New York (în engleză). ISSN 0015-7120. Arhivat din original la . Accesat în . 
  26. ^ „Ukraine: Europe's forgotten refugees”. openDemocracy (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  27. ^ Lyman, Rick (). „Ukrainian Migrants Fleeing Conflict Get a Cool Reception in Europe”. The New York Times (în engleză). ISSN 0362-4331. Arhivat din original la . Accesat în . 
  28. ^ „Ukraine's 'Invisible Crisis': 1.5 Million Who Fled War With Russia”. United States Institute of Peace (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  29. ^ „Ukrainian refugees get no protection in Poland - Ukraine”. ReliefWeb (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  30. ^ „Ukraine: World's unseen refugee crisis”. www.aljazeera.com (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  31. ^ „UN says million people have fled”. BBC News. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  32. ^ „Report on the human rights situation in Ukraine 16 November 2015 to 15 February 2016”. Office of the United Nations High Commissioner for Human Rights. Arhivat din original la . Accesat în . 
  33. ^ „Over 3 mln people live in conflict zone in Ukraine's east – UN report”. Interfax-Ukraine. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  34. ^ Business, Jennifer Korn, CNN. „Airbnb offering free temporary housing for up to 100,000 Ukrainian refugees”. CNN. Arhivat din original la 1 березня 2022. Accesat în 2022-03-01.  Verificați datele pentru: |archive-date= (ajutor)
  35. ^ „Ukraine invasion: Family 'overwhelmed' by donations for refugees”. BBC News. 28 лютого 2022. Arhivat din original la 28 лютого 2022. Accesat în 1 березня 2022.  Verificați datele pentru: |access-date=, |date=, |archive-date= (ajutor)
  36. ^ Solis, Dianne; Choi, Hojun (2022-02-28). „Where to donate to help Ukrainians”. Dallas News (în engleză). Arhivat din original la 4 березня 2022. Accesat în 2022-03-01.  Verificați datele pentru: |archive-date= (ajutor)
  37. ^ „België maakt 3 miljoen euro vrij voor humanitaire hulp Oekraïne”. HLN.be. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  38. ^ „Ukraine exodus is fastest growing refugee crisis in Europe since WW2 - UNHCR chief”. Reuters (în engleză). Reuters. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  39. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite UNHCR-numbers
  40. ^ „More than 1.2 million refugees flee Ukraine”. France 24 (în engleză). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  41. ^ a b „Almost 6.5 Million People Internally Displaced in Ukraine: IOM”. International Organization for Migration. . Accesat în . 


Eroare la citare: Există etichete <ref> pentru un grup numit „note”, dar nu și o etichetă <references group="note"/>

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Criza_refugiaților_din_Ucraina_(2022-prezent)&oldid=16097968