Costel Vînătoru
 |
Pagina Costel Vînătoru, anterior ștearsă în urma discuției de la Wikipedia:Pagini de șters/Costel Vînătoru, a fost temporar recuperată în vederea reanalizării ștergerii ei. Discuția are loc la Wikipedia:Pagini de recuperat/Costel Vînătoru, iar pagina va fi păstrată numai dacă ea se încheie prin identificarea unui consens în vederea permanentizării recuperării. Între timp, puteți îmbunătăți pagina, dar este important să anunțați în acea discuție îmbunătățirile și să explicați cum contribuie ele la aducerea paginii la o variantă ce poate fi păstrată. |
Dr. Ing. Costel Vînătoru (n. 10 octombrie 1967, comuna Lopătari, județul Buzău) este un specialist român cu peste 37 de ani de experiență în ameliorarea și genetica plantelor de cultură. A parcurs toate gradele profesionale, de la CS III in 2003, la CS II in 2009 pana la CS I, in 2015. În paralel cu activitatea de cercetare, în anul 1999 a fost admis la cursurile de doctorat din cadrul USAMV București, Facultatea de Horticultură, sub îndrumarea profesorului universitar dr. ing. Corneliu Petrescu, iar în 2006 își susține teza cu titlul ”Crearea de hibrizi F1 de tomate timpurii cu plasticitate ecologică și calitate superioară” obținând titlul de Doctor în Horticultură[1].
Carieră[modificare | modificare sursă]
În 1996 pune bazele înființării primului Laborator de Ameliorare si Conservarea Biodiversității in legumicultura, din Romania. Simultan, a coordonat lucrările de aclimatizare si ameliorare la peste 200 de specii noi, care nu au fost cultivate în România si la care s-au obținut rezultate deosebite: Momordica charantia (castravetele amar), Cucumis metuliferus, Momordica cochinchinensis, Lophantus anisatus, Sideritis scardica (Mursalski chai), Brassica juncea, Perilla frutescens, Trichosantes cucumerina, Benincasa hispida, Basella spp., Smalanthus sonchifolius, Stevia rabaudiana, varietati noi de Salvia spp., varietati noi de Artemisia spp.. Până în prezent a omologat și brevetat un număr de 47 de creații și un număr de 24 se află în curs de omologare, dintre care cele mai importante sunt creatiile in premiera: hibridul la specia Cucumis sativus, omologat sub denumirea de TRIUMF F1, soiul de fasole pitică omologat sub denumirea de Ioana și a primului soi de busuioc alimentar românesc omologat sub denumirea de Aromat de Buzău (2006), prima creație hibridă românească comercială la tomate după anul 1990, SIRIANA F1 (2007) destinat cultivării în spații protejate, pentru consum în stare proaspătă, creatia hibrida la castraveți, SIRIUS F1 (2007) obținut prin metoda hibridării pe baza caracterelor marker, inovatoare pentru România la acel moment.
Costel Vânătoru s-a aflat pe lista laureaților primei ediții a proiectului cultural “Gândit în România”, un eveniment prin care organizatorii și-au propus să premieze personalități ale creativității culturale și științifice românești, ale succeselor în business din inovație și ale campionilor minții românești. Costel Vânătoru a primit premiul la categoria Știință[2].
În 2021 a fost premiat de Academia Română pentru lucrarea “Tratat de legumicultură specială”, considerată cea mai bună lucrare scrisă în domeniul agriculturii[3]
În prezent Costel Vînătoru este directorul Băncii de Resurse Genetice Vegetale Buzău[4] și preot la Catedrala Episcopală din Buzău[5].
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ „FIȘĂ DE PREZENTARE - VÎNĂTORU COSTEL” (PDF).
- ^ Petre, Elena (). „Cercetătorul Costel Vânătoru, un nou premiu pentru activitatea și rezultatele importante obținute de-a lungul carierei”. Șansa News. Accesat în .
- ^ Petre, Elena. „Cercetătorul Costel Vânătoru, premiat de Academia Română. "Tratat de legumicultură specială", cea mai bună lucrare scrisă în domeniul agriculturii”. Accesat în .
- ^ „Costel Vanatoru”. BRGV. Accesat în .
- ^ „Părintele Costel Vânătoru: „În cercetare avem nevoie întotdeauna de Revelație!"”. ziarullumina.ro. Accesat în .