Cortizol
Aspect
| Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
| Cortizol | |
| Nume IUPAC | (11β)-11,17,21-trihidroxipregn-4-enă-3,20-dionă |
|---|---|
| Identificare | |
| Număr CAS | 50-23-7 |
| ChEMBL | CHEMBL389621 |
| PubChem CID | 5754 |
| Informații generale | |
| Formulă chimică | C21H30O5 |
| Masă molară | 362,209 u.a.m.[1] |
| Punct de topire | 214 °C[2] |
| Sunt folosite unitățile SI și condițiile de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel. | |
| Modifică date / text | |
Cortizolul (hidrocortizon) este un hormon steroid din clasa glucocorticoizilor, produs de glandele suprarenale. Este eliberat în sânge ca răspuns la stres, precum și la scăderea nivelului de glucocorticoizi, și are un rol central în reglarea metabolismului și a răspunsului organismului la diverse stimuli fiziologici.
Funcții
[modificare | modificare sursă]Cortizolul are multiple funcții biologice:
- Metabolismul glucidelor: stimulează gluconeogeneza hepatică, crescând nivelul de glucoză în sânge.
- Metabolismul lipidelor și proteinelor: favorizează mobilizarea acizilor grași și a aminoacizilor pentru producerea de energie.
- Sistemul imunitar: acționează ca antiinflamator și imunosupresor.
- Sistemul osos: reduce osteogeneza și poate afecta densitatea minerală osoasă în expuneri prelungite.
- Sarcina și dezvoltarea fetală: între săptămânile 30–32, cortizolul fetal stimulează producția de surfactant pulmonar, esențial pentru maturizarea plămânilor.
Reglarea secreției
[modificare | modificare sursă]Secreția cortizolului este reglată prin axa hipotalamo-hipofizo-suprarenaliană, în care hormonul adrenocorticotrop (ACTH) stimulează cortexul suprarenal. Nivelul cortizolului prezintă variații circadiene, atingând maxime dimineața și minime seara.
Cortizolul sintetic
[modificare | modificare sursă]Forme sintetice ale cortizolului, cum ar fi hidrocortizonul, prednisolonul sau dexametazona, sunt utilizate în tratamentul:
- Bolilor inflamatorii și autoimune (ex. artrită reumatoidă, lupus eritematos)
- Alergiilor severe și șocului anafilactic
- Insuficienței suprarenale (boala Addison)
- Prevenției respingerii organelor după transplant
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Guyton, A.C., Hall, J.E. (2021). Textbook of Medical Physiology, 14th edition. Philadelphia: Elsevier.
- McPhee, S.J., Hammer, G.D. (2020). Pathophysiology of Disease: An Introduction to Clinical Medicine, 8th edition. New York: McGraw-Hill.
- Fauci, A.S., Kasper, D.L., Hauser, S.L., Jameson, J.L., Loscalzo, J. (2018). Harrison’s Principles of Internal Medicine, 20th edition. New York: McGraw-Hill.
- Bornstein, S.R., et al. (2016). "Diagnosis and Treatment of Primary Adrenal Insufficiency: An Endocrine Society Clinical Practice Guideline." Journal of Clinical Endocrinology & Metabolism, 101(2), 364–389.
- Charmandari, E., Tsigos, C., Chrousos, G. (2005). "Endocrinology of Stress." Annual Review of Physiology, 67: 259–284.
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b „Cortizol” (în engleză). PubChem. Wikidata Q278487. Accesat în .
- ^ Jean-Claude Bradley; Antony John Williams; Andrew S.I.D. Lang (). „Jean-Claude Bradley Open Melting Point Dataset”. Figshare. doi:10.6084/M9.FIGSHARE.1031637.V2. Wikidata Q69644056.