Sari la conținut

Cornelia Catangă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Cornelia Catangă
Date personale
Născută Modificați la Wikidata
Zeletin, Regiunea Ploiești, România Modificați la Wikidata
Decedată (63 de ani) Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
ÎnmormântatăCimitirul Ghencea Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicauze naturale (COVID-19) Modificați la Wikidata
Căsătorită cuAurel Pădureanu (din octombrie 2009)[1] Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiecântăreață Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
Instrument(e)voce[*]  Modificați la Wikidata
Case de discuriElectrecord

Cornelia Catangă (n. , Zeletin, Regiunea Ploiești, România – d. , București, România[2])[3] a fost o interpretă de muzică lăutărească din România, de etnie romă.[4][5]A fost căsătorită cu interpretul de muzică lăutărească, Aurel Pădureanu.[6] Ea a fost nepoata unei cunoscute vioriste, Marițica Catanga, și a început să cânte de la vârsta de șase ani și jumătate, atunci când Patonică, fratele mamei sale, și-a cumpărat un acordeon cu 48 de bași.[7]

Cornelia Catanga a murit pe 26 martie 2021, din cauza COVID-19.[2] Ea a fost înmormântată pe 27 martie 2021, la Cimitirul Ghencea din București.[8][9]

Activitate artistică

[modificare | modificare sursă]

În 1964, începe să cânte la acordeon, iar în 1966, a debutat pe scenă, la balul comunei Valea Plopului (jud. Prahova).[10] A mai cântat la hore, baluri și nunți alături de mama sa, Catanga Mare, iar de la vârsta de 9 ani a cântat alături de unchii săi, Costică și Vasile Răducanu, Nelu Stăieru și Patronică.[11]Catanga face primul pas spre celebritate in anul 1969, după ce participă la o preselecție la Casa de Creație din Buzău. Aici este descoperită de Doina Badea cu care colaborează un an, ca solist instrumentist (acordeon) în cadrul formației acesteia de turneu. Cântă, la nunți, alături de Toni Iordache, Nicolae Florian și Marin Năsturică. În 1979, cântă pentru scurt timp, alături de Romica Puceanu, iar în 1985 are primul spectacol la Sala Polivalentă (spectacol de comedie cu momente muzicale alături de Stela Popescu și Alexandru Arșinel). Din 1986 încep turneele în străinătate ( în special în Israel, Berlin și Germania), iar primul LP îl lansează în 1989, acompaniată de orchestra lui Ion Onoriu.[12] Colaborează cu Sfinx Experience, Nicu Constantin, Loredana Groza, Nicolae Nițescu, Florica Roșioru. Susține numeroase concerte, în țară și străinătate, și înregistrează cântecele la cele mai renumite studiouri, are apariții la radio și TV.[3]

Alături de muzica lăutărească, a cântat si muzică populară, dar și muzică ușoară. Această atitudine libera i-a servit la intrarea mult mai devreme pe toate scenele muzicale românești: perioadele impreuna cu Doina Badea si Gigi Marga, dar si respectul unor oameni ca Nicușor Turcitu sau Vasile Pandelescu.[9]

  • Aș pleca cu tine-n lume, 2004
  • De ce, măi neicuță?, 2005
  • Ce frumoasă este viața, 2006
  • Best of Cornelia Catanga, 2009.[3]
  1. „Se marita Cornelia Catanga”. Ziare.com. . Accesat în .
  2. 1 2 Laura Buciu (), „Cornelia Catanga, cântăreața de muzică lăutărească, a murit din cauza COVID-19”, Mediafax, accesat în
  3. 1 2 3 Frîncu, Viorel (). Univers spiritual buzoian: Calendar cultural, vol. 2. Editgraph. p. 70.
  4. Cornelia Catanga riscă să fie exclusă din etnia romă din cauza aparițiilor indecente în emisiunile tv Arhivat în , la Wayback Machine., 3 septembrie 2013, B1 TV, accesat la 25 iunie 2015
  5. Cornelia Catanga, scandal cu restul comunității rome: «Vrem să o excludem», 2 septembrie 2013, Click!, accesat la 25 iunie 2015
  6. „Povestea de dragoste dintre Cornelia Catanga şi soţul ei. Când s-au cunoscut, Aurel Pădureanu era căsătorit şi avea doi copii”. adevarul.ro. . Accesat în .
  7. Nicolescu, Valeriu (). Cătina-Frăsinet: comuna de la poalele Cornățelului. Editgraph. p. 406-407.
  8. George-Andrei Cristescu (), „Cornelia Catanga a fost înmormântată discret, la cimitirul Ghencea”, Adevărul, accesat în
  9. 1 2 Romilor, Partida (). „Cornelia Catanga a încetat din viaţă | Asociatia Partida Romilor Pro-Europa”. Accesat în .
  10. Romilor, Partida (). „Cornelia Catanga – Una dintre cele mai cunoscute cântăreţe de muzică lăutărească | Asociatia Partida Romilor Pro-Europa”. Accesat în .
  11. Nicolescu, Valeriu (). 1000 de buzoieni pentru România. Vol. 1 A-L. Alpha MDN. p. 178.
  12. Vintu, Carmen (). „Cornelia Catanga a fost o interpretă română de origine romă”. Jurnal FM. Accesat în .

Lectură suplimentară

[modificare | modificare sursă]
  • Cosma, Viorel (). Lăutarii de ieri şi de azi. Bucureşti: Du Style. 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]

Interviuri