Constantin Missici

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Constantin Missici
Date personale
Născut14 mai 1878(1878-05-14)
Lipova
Decedat (43 de ani)
Brașov
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupațieavocat
Activitate
Alma materUniversitatea din Budapesta
Cunoscut pentrudelegat la Marea Unire de la Alba Iulia
membru al Marelui Sfat Național Român

Constantin Misici (n. 25 mai 1878, Lipova, județul Arad – d. 31 iulie 1921, Brașov, județul Brașov) a fost un deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, organismul legislativ reprezentativ al „tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească”, cel care a adoptat hotărârea privind Unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918 [1]:p. 88[2].

Biografie[modificare | modificare sursă]

Născut la Lipova în 14 mai 1878, urmează școala primară în orașul natal, iar mai apoi liceul la Lugoj. În timpul liceului primește o bursă de la fundația „Emanoil Gojdu”. Mai târziu se înscrie la Facultatea de Drept a Universității din Budapesta, în anul 1895, unde îl avea coleg pe Traian Vuia, cu care împărțea locuința. În anul 1895 renaște Societatea Studențească Română „Petru Maior” din Budapesta și din această societate face parte și Constantin Missici. Un an mai târziu face parte din cei ce organizează adunările generale ale „Astrei” la Lugoj.

În 1901, Missici locuia la Budapesta și se pregătea de doctorat, pe care îl obține în 1904. La 5 august 1905 se căsătorește cu Valeria Braniște la Brașov. Fratele soției sale era Valeriu Braniște, redactor la ziarul Dreptatea din Lugoj.

După 1918 a fost numit secretar general la Resortul de alimentare al Consiliului Dirigent din Sibiu, rămânând aici până în octombrie 1919. A murit la Brașov la 31 mai 1921 și este înmormântat în capela familiei din Lipova.

Activitate politică[modificare | modificare sursă]

În noiembrie 1918, dr. Constantin Missici a fost ales printre cei cinci delegați ai cercului electoral Lipova din partea populației române, având ca scop participarea la hotărârea sorții națiunii române la 1 decembrie 1918, în cadrul Marii Adunării Naționale de la Alba Iulia [1]:p. 88.

Dr. Constantin Missici a fost ales printre cei 23 de reprezentanți ai județului în Marele Sfat Național [3].

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Ioan I. Șerban, Dorin Giurgiu, Ionela Mircea, Nicolae Josan, Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003, ISBN 973-8141-90-7.
  2. ^ Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba Iulia, pe site-ul Institutului Național al Patrimoniului, accesat la 6 mai 2018
  3. ^ http://www.timisoaraexpress.ro/documentar/cinei-mai-stie-pe-senatorii-si-deputatii-banatului-alesi-in-primul-parlament-al-romaniei-mari_19455?print. , accesat la 20 noiembrie 2018

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Gelu Neamțu, Mircea Vaida-Voevod, 1 decembrie 1918. Mărturii ale participanților, vol. I-II, Editura Academiei Române, București, 2005, ISBN 973-27-1258-9 (vol. I); ISBN 973-27-1264-3 (vol. II).
  • Daniela Comșa, Eugenia Glodariu, Maria M. Jude, Clujenii și Marea Unire, Muzeul Național Transilvania, Cluj-Napoca, 1998.
  • Florea Marin, Medicii și Marea Unire, Editura Tipomur, Târgu Mureș, 1993.
  • Silviu Borș, Alexiu Tatu, Bogdan Andriescu, (coord.), Participanți din localități sibiene la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918, Editura Armanis, Sibiu, 2015.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]