Conrad al II-lea de Italia

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Conrad II of Italy.jpg

Conrad al II-lea (n. 12 februarie 1074, abația Hersfeld – d. 27 iulie 1101, Florența) a fost rege al Germaniei între 1087 și 1098 și rege al Italiei de la 1093 la 1098.

Conrad a fost cel de al doilea fiu al împăratului Henric al IV-lea, iar mama sa a fost Berta de Savoia. Fratele său mai mare Henric se născuse și murise în august 1071. Ca moștenitor al tatălui său, Conrad a fost numit duce de Lotharingia Inferioară și markgraf de Torino în 1076, de la vârsta de doi ani. În același an, l-a însoțit pe tatăl său în drum spre Canossa. Conrad a fost dat spre grijă arhiepiscopului Tedald de Milano și a rămas în Italia. În 1087, el a fost ales Imperiul romano-german|rege al Germaniei, fiind încoronat la 30 mai în Aachen, fapt care l-a consacrat oficial ca moștenitor al tatălui său. În 1093, Conrad a fost încoronat și rege al Italiei la Milano, de către arhiepiscopul Anselm al III-lea. Potrivit istoricului milanez Landulf Iuniore, Conrad ar fi fost încoronat și la Monza, unde era păstrată Coroana de fier a regilor longobarzi.

Sub influența marchizei (markgrafei) Matilda de Toscana și a mamei sale vitrege (fiind cea de a doua soție a lui Henric al IV-lea) Eupraxia, care l-a părăsit pe Henric și a fugit la Canossa, Conrad s-a raliat în 1093 taberei papale, acționând astfel împotriva tatălui său.

În 1095, el a fost prezent la conciliul de la Piacenza și a confirmat acuzațiile Eupraxiei potrivit cărora Henric ar fi fost membru al sectei nicolaite, că ar fi participat la orgii și ar fi oferit-o pe Eupraxia lui Conrad,[1] considerând că acesta era motivul pentru care s-a întors împotriva tatălui său, împăratul. La puțină vreme după acest conciliu, Conrad a jurat credință papei Urban al II-lea în Cremona și a servit ca strator al suveranului pontif, conducând calul papei ca gest simbolic de umilință. În schimb, Urban i-a promis lui Conrad coroana imperială. În același an, papa a aranjat căsătoria lui Conrad cu Constanța, fiică a contelui normand din dinastia Hauteville Roger I de Sicilia.

Tatăl său a reacționat în cadrul Reichstag-ului de la Mainz din aprilie 1098 prin depunerea lui Conrad și desemnarea fiului său mai mic, Henric drept succesor. Din acel moment, Conrad putea doar cu mare greutate să influențeze evenimentele politice din Italia, iar în 1101 el a murit la vârsta de 27 de ani la Florența. El a fost înmormântat în Santa Reparata, astăzi înlocuită cu Santa Maria del Fiore.

Note[modificare | modificare sursă]