Concertul pentru pian nr. 4 (Beethoven)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Concertul pentru pian nr. 4 în Sol major, Op. 58, al lui Ludwig van Beethoven a fost compus în 1805-1806, însă partitura originală în manuscris a fost pierdută.

Orchestrație și structură[modificare | modificare sursă]

Concertul este orchestrat pentru flaut, două oboaie, două clarinete, doi fagoți, doi corni, două trompete, timpane și coarde. Conform standardului concertelor clasice, concertul este structurat în trei părți:

  1. Allegro moderato
  2. Andante con moto (Mi minor)
  3. Rondo (Vivace)

Premieră și receptare[modificare | modificare sursă]

Premiera concertului a avut loc în martie 1807 într-un concert privat la reședința Prințului Franz Joseph von Lobkowitz. În cadrul aceluiași concert a avut loc și premiera lucrărilor Uvertura Coriolan și Simfonia nr. 4..[1] Prima interpretare publică a concertului a avut loc pe 22 decembrie 1808 în Viena la Theater an der Wien. Din nou, Beethoven a avut rolul de solist în ultima sa apariție publică de solist cu orchestră. În cadrul aceluiași concert a avut loc și premiera lucrărilor Fantezia Corală și Simfoniile nr. 5 și 6. Beethoven a dedicat concertul prietenului, elevului și protectorului său, Arhiducele Rudolf von Habsburg-Lothringen.

O recenzie în ediția din mai 1808 a publicației Allgemeine musikalische Zeitung atestă că "[acest concert] este cel mai admirabil, singular, artistic și complex concert compus vreodată de Beethoven."[2] Totuși, după prima interpretare, lucrarea a fost neglijată până în 1836 când a fost revitalizată de Felix Mendelssohn. Astăzi concertul este frecvent interpretat și înregistrat, fiind una dintre cele mai importante lucrări din repertoriul concertelor pentru pian.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Steinberg, Michael. "The Symphony: a listeners guide". p. 19-24. Oxford University Press, 1995.
  2. ^ Allgemeine musikalische Zeitung, May 1809