Cobra regală
| Cobra regală | |
|---|---|
| |
| |
| Specimen captiv la Cincinnati Zoo | |
| Stare de conservare | |
| Clasificare științifică | |
| Regn: | Animalia |
| Încrengătură: | Chordata |
| Clasă: | Reptilia |
| Ordin: | Squamata |
| Familie: | Elapidae |
| Gen: | Ophiophagus |
| Specie: | O. hannah |
| Nume binomial | |
| Ophiophagus hannah | |
| |
Distribution cobrei regale | |
| Sinonime | |
|
Genus-level:
| |
Modifică text  |
|
 | Deși acest articol conține o listă de referințe bibliografice, sursele sale rămân neclare deoarece îi lipsesc notele de subsol. Puteți ajuta introducând citări mai precise ale surselor. |
Cobra regală (Ophiophagus hannah) este o specie de șerpi veninoși din familia Elapidae. Este singura specie din genul taxonomic Ophiophagus (în limba greacă înseamnând „mâncător de șerpi”, denumire îndreptățită deoarece hrana cobrei regale este compusă numai din șerpi și sopârle). Reprezentanții acestei specii sunt cei mai lungi șerpi veninoși din lume, cu o lungime de până la 5,6–5,7 m.[2]
Cobra regală este un șarpe de talie mare, ea atingând în mod normal o lungime de 3 – 4 m. Atunci când s-a descoperit un exemplar care avea lungimea de 5,59 m, s-a căzut de acord că este cel mai mare șarpe veninos din lume.
Cobra regală poate fi întâlnită în regiunile cu păduri din Asia de Sud Est. Este un șarpe care trăiește pe sol. Mușcătura unei cobre regale produce de regulă moartea unui om adult. Accidentele de la mușcătura cobrei sunt însă foarte rar produse, deoarece acest șarpe nu este deosebit de agresiv și duce o viață retrasă în păduri.
Caractere morfologice
[modificare | modificare sursă]Cobra regală, cu lungimea medie de 3 – 4 m, este cea mai mare specie din grupa șerpilor veninoși, exemplarele cele mai mari, de aproape 6 m, fiind întâlnite în Thailanda și cele de 4,25 m, în Filipine. Coada măsoară cca. 20 % din lungimea șarpelui, iar în caz de atac, cobra ia poziția cu gâtul dilatat, ca în cazul cobrelor veritabile Naja. Ca și la ceilalți șerpi din familia Elapidae, capul cobrei regale este acoperit de 9 solzi mari așezați simetric. Culoare șerpilor adulți este diferită, cu nuanțe de la brun deschis, măsliniu până la negru, animalele adulte având pe tot corpul o culoare uniformă.
Areal de răspândire
[modificare | modificare sursă]Cobra regală este răspândită pe un areal întins în regiunile cu păduri tropicale, dar poate apărea și pe plantațiile din Asia de Sud Est. Acest areal se întinde din sudul și estul Indiei, Indochina de sud, Indonezia, Malaezia și Myanmar până pe insulele Filipine.
Mod de viață
[modificare | modificare sursă].jpg)
Cobra regală este cunoscută ca un șarpe activ în timpul zilei. Trăiește pe sol, dar sunt unii autori ce susțin că șarpele ar fi fost văzut și în copaci și că ar fi activ și în timpul nopții. Hrana cobrei regale constă exclusiv din șopârle și șerpi. Prada, după ce a fost mușcată, este fixată până când nu se mai mișcă timp de 10 - 30 minute. Cobra regală este ovipară (se înmulțește prin ouă), fiind singura specie cunoscută care construiește cuib, care conține între 20 și 40 de ouă. În India depune ouăle între lunile aprilie și iulie. În Indochina de sud s-a găsit în august un cuib construit din frunze cu 25 de ouă de cobră regală. Femela apără vehement cuibul față de dușmani, dar, cu excepția apărării cuibului, șarpele este mai puțin agresiv față de om. Veninul cobrei este o neurotoxină care are doza letală DL501,2–3,5 mg /kg. masă corporală. Din cauza cantității mari de venin inoculat, mușcătura cobrei regale este de regulă mortală. Simptomele tipice care apar includ tumefierea intensă a locului mușcat, care se extinde, dacă cel mușcat nu este imediat tratat; moartea survine prin asfixie, după 20 de minute, dar au fost semnalate și cazuri când cel mușcat a murit după 12 ore. Se cunosc până în anul 1191 35 de cazuri când omul a fost mușcat de șarpe, dintre care 10 au fost cazuri mortale. Nu sunt date suficiente pentru a preciza gradul de periclitate în care se află cobra regală.
Referințe
[modificare | modificare sursă]- ^ The IUCN Red List of Threatened Species, IUCN Red List of Threatened Species
- ^ Mehrtens, John (). Living Snakes of the World. New York: Sterling. ISBN 0-8069-6461-8.
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Alan E. Leviton, Guinevere O.U. Wogan, Michelle S. Koo, George R. Zug, Rhonda S. Lucas und Jens V. Vindum: The Dangerously Venomous Snakes of Myanmar - Illustrated Checklist with Keys. Proceedings of the California Academy of Sciences 54 (24), 2003: S. 407–462.
- Lim Boo Liat: Venomous Land Snakes of Malaysia. In: P. Gopalakrishnakone, L. M. Chou: Snakes of Medical Importance. Venom and Toxin Research Group, National University of Singapore, 1990: S. 387–417. ISBN 9971-62-217-3
- Tin-Myint, Rai-Mra, Maung-Chit, Tun-Pe und D. A. Warrell: Bites by the King Cobra (Ophiophagus hannah) in Myanmar: Successful Treatment of Severe Neurotoxic Envenoming. Quarterly Journal of Medicine, New Series 80, No. 293, 1991: S. 751-762.
- R. C. Sharma: Fauna of India and the adjacent countries - Reptilia, Volume III (Serpentes). Kolkata, 2007: S. 308-309. ISBN 978-81-8171-155-7
- E. Zhao: Venomous Snakes of China. In: P. Gopalakrishnakone, L. M. Chou: Snakes of Medical Importance. Venom and Toxin Research Group, National University of Singapore, 1990: S. 243–279. ISBN 9971-62-217-3
