Clădirea Parlamentului Austriei
 | Deși acest articol conține o listă de referințe bibliografice, sursele sale rămân neclare deoarece îi lipsesc notele de subsol. Puteți ajuta introducând citări mai precise ale surselor. |
| Clădirea Parlamentului Austriei | |
.JPG) Queue in front of the Austrian Parliament Building | |
| Clădire | |
|---|---|
| Stil arhitectural | arhitectură neogrecească[*]  |
| Oraș | Innere Stadt[1][2] |
| Țară |  Austria[1][2] |
| Adresă | Innere Stadt, Viena, Austria; Dr.-Karl-Renner-Ring[*] nr. 3; Rathausplatz (Wien)[*] nr. 6 |
| Coordonate | 48°12′29″N 16°21′31″E / 48.20805°N 16.3587°E |
| Construcție | |
| Echipa de proiectare | |
| Arhitect | Theophil von Hansen |
| Site web | |
| site oficial | |
Modifică date / text  | |
Clădirea Parlamentului austriac (în germană Parlamentsgebäude) este sediul celor două camere ale Parlamentului Austriei. A fost construită în Viena de Theophil Hansen, care s-a inspirat din arhitectura greacă în timpul unei lungi șederi la Atena, care i-a devenit familiară, pentru a proiecta această imensă clădire neoclasică cunoscută și sub numele de Palatul Epstein. Ea a fost construită pe Ringstrasse în perioada 1874-1884 pentru a găzdui ședințele Reichsrat-ului, consiliul imperial compus din reprezentanți ai diferitelor țări ale Cisleithaniei aflate sub suveranitatea Habsburgilor.
Ornamentată cu efigii ale istoricilor antici, o rampă largă este încadrată de Dresorii de cai sculptați în bronz de Josef Lax în 1901 și conduce la porticul de intrare înălțat față de bulevard. În vârful fațadei, decorată cu statui de savanți și oameni de stat, Victoriile înaripate conduc care.
Începând din 1902, Athenebrunnen, fântâna proiectată de Karl Knudmann și dominată de o statuie uriașă a Atenei, zeița greacă a înțelepciunii, se află în fața clădirii. La 11 noiembrie 1918, după destrămarea Austro-Ungariei de către învingătorii din Primul Război Mondial, deputații au proclamat în această clădire înființarea Republik Deutsch-Österreich (Republica Austria Germană). Aceasta și-a schimbat numele în 1919 în cea de Republik Österreich (Republica Austria).
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, jumătate din clădirea Parlamentului a fost complet distrusă. Reconstrucția a fost finalizată în iunie 1956, dar restaurarea unor lucrări de artă deteriorate a început abia în anii 1990.
Referințe
[modificare | modificare sursă]- 1 2 „Monuments database”. . Wikidata Q28563569.
- 1 2 „Clădirea Parlamentului Austriei” (în germană). archINFORM[*]. OCLC 45382278. Wikidata Q265049. Accesat în .
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Theophil von Hansen (1873). Das neu zu erbauende Parlamentshaus in Wien. In: Zeitschrift des österreichischen Ingenieur- und Architektenverein, 1873. ISSN 0372-9605
- Felix Czeike. Wien: Kunst & Kultur. Sueddeutscher Verlag, Munich. 1973. ISBN 3-7991-5769-7
- Bundesimmobiliengesellschaft, Wolfgang Baatz, Friedrich Dahm, Brigitte Hamann, Eva Maria Höhle, Erich Klein, Claudia Riff-Podgorschek and Ute Woltron (ed.). Das neue Palais Epstein: Zur Geschichte des schönsten Palais der Wiener Ringstraße. Löcker Verlag, Vienna. 2005. ISBN 3-85409-433-7
- Bundeskanzleramt, Bundespressedienst. Österreich 2005: Das Lesebuch zum Jubiläumsjahr. Residenz Verlag, St. Pölten. 2004. ISBN 3-7017-1407-X
- Heinz Fischer, Barbara Blümel, Günther Schefbeck. Das Österreichische Parliament /The Austrian Parliament. Parlamentsdirektion, Vienna. 2000. ISBN 3-901991-02-6
- Janos Kalmar, Andreas Lehne. Die Wiener Ringstraße. Pichler Verlag, Vienna. 1999. ISBN 3-85058-167-5
- Andreas P. Pittler. Von der Donaumonarchie zum vereinten Europa: 20 Reichtagsabgeordnete, die Geschichte schrieben. Wieser Verlag, Klagenfurt. 2003. ISBN 3-85129-409-2
- Franz J. Weissenböck, Leopold B. Fruhmann, Maria L. Janota, Andreas Pittler. Das österreichische Parliament. Bd 1: Seine Erscheinung vom Ring /Bd 2: Das Haus im Inneren /Bd 3: Umgebung und Dach. Parlamentsdirektion, Vienna. 2004. ISBN 3-901991-10-7
