Ciugudu de Jos, Alba

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Ciugudu de Jos
—  Sat  —
Ciugudu de Jos se află în România
Ciugudu de Jos
Ciugudu de Jos
Ciugudu de Jos (România)
Localizarea satului pe harta României
Coordonate: Coordonate: 46°25′07″N 23°44′41″E / 46.41861°N 23.74472°E / 46.41861; 23.7447246°25′07″N 23°44′41″E / 46.41861°N 23.74472°E / 46.41861; 23.74472

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Flag of Alba County.jpg Alba
Comună Unirea

SIRUTA 8176
Prima atestare documentară 1219[2]

Altitudine 312 m.d.m.

Populație (2011)
 - Total 355 locuitori

Fus orar EET (+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (+3)
Cod poștal 517786
Prefix telefonic +40 x58 [1]

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Ciugudu de Jos (A: Füged) pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 (sectio 124)
Ciugudu de Jos (A: Füged) pe Harta Iosefină a Transilvaniei,
1769-1773 (sectio 124)

Ciugudu de Jos (în maghiară Alsófüget, în germană Unterfigid, Fugendorf) este un sat în comuna Unirea din județul Alba, Transilvania, România. Prima atestare documentară este în anul 1219.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 124), localitatea apare sub numele de „A: Füged” (Alsó Füged). A fost comună până la reorganizarea administrativă din 1968.

Personalități[modificare | modificare sursă]

  • Augustin Popa (1893-1974). Studiază la Blaj și Viena, unde obține un strălucit doctorat in filosofie. Este profesor de drept canonic și sociologie la Academia de Teologie Greco-Catolică din Blaj. A colaborat în perioada interbelică la cele două mari publicații blăjene „Unirea” și „Cultura creștină” pe care le-a și condus o vreme. A fost fruntaș al P.N.Ț. (membru al Comitetului Executiv și președinte al P.N.Ț. în județul Târnava Mică), deputat în Parlamentul României, bucurându-se de apreciere deosebita a Dr. Iuliu Maniu. În perioada comunistă se refugiază în Occident, având și aici o viață scriitoricească activă, scriind rânduri de puternică și sinceră trăire patriotică. Conduce secția în limba română a postului Vocea Americii. Moare în S.U.A. măcinat de boală și de dorul țării pe care n-a mai putut să o vadă.
  • Coriolan Suciu (1895-1967) profesor, istoric. Studii gimnaziale (1906-1914) și teologice (1914-1917) la Blaj. Studii de Istorie și Limba latină la Budapesta și Cluj (1917-1919), specializare la Paris(1921-1922), doctorat în istorie la Cluj (1922). Profesor la Liceul „Sf. Vasile”, director al școlii de ucenici, apoi a școlii normale și al Liceului „Sf. Vasile” din Blaj. Profesor și un timp director al Liceului „Inocenție Micu-Klein” din Cluj. Preot, protopop onorar, colaborator extern la Institutul de Istorie și Arheologie din Cluj. A publicat felurite lucrări privind Istoria Transilvaniei (Dicționar istoric al localităților din Transilvania, Arhiereii Blajului, Cum a fost pregătit 3/15 Mai 1848 etc.).
  • Rubin Popa (1901-1958). Elev al profesorului T. Vasiliu, profesor la Catedra de Anatomie Patologică din Cluj, Rubin Popa s-a specializat sub conducerea lui G.Roussy (Paris) , R. Erdman și R. Mayer (Germania). În 1926 a înființat, sub conducerea Profesorului Iuliu Moldovan, Institutul pentru studii și profilaxia cancerului din Cluj. În perioada 1945 și până la moartea sa în 1958 este Directorul Institutului de Cancer. La dorința sa este înmormântat în satul natal.
  • Domokos Sámuel (1913-1995) a fost un istoric literar, folclorist și bibliograf ungar. Absolvent al Facultății de Filologie de la Universitatea din Cluj, este profesor de liceu la Năsăud (1940-1944) și la Budapesta (1945-1947); din 1948 asistent, lector, apoi conferențiar, șef de catedră, profesor la Catedra de limba și literatura română a Universității „Eotvos Lorand" din Budapesta. De aici s-a pensionat în 1978, dar a predat până în 1983 istoria literaturii române din secolul al XX-lea. POPA AMOS ,delegat si semnatar al actului unirii de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ Cf. Dan Ghinea (2000), Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, București, pag. 36

Galerie foto https://www.facebook.com/photo.php?fbid=813526498702601&set=g.810632289029855&type=1 https://www.facebook.com/photo.php?fbid=846486165405947&set=g.810632289029855&type=1 https://www.facebook.com/photo.php?fbid=1509057539393179&set=g.810632289029855&type=1 https://www.facebook.com/photo.php?fbid=888760977845819&set=g.810632289029855&type=1 https://www.facebook.com/photo.php?fbid=1509057589393174&set=g.810632289029855&type=1 https://www.facebook.com/photo.php?fbid=10204627629478282&set=g.810632289029855&type=1 https://www.facebook.com/photo.php?fbid=846505342070696&set=g.810632289029855&type=1 Legături externehttps://www.facebook.com/photo.php?fbid=1399162353471656&set=a.425229474198287.103517.100001337130947&type=3[modificare | modificare sursă]