Cipaieni, Mureș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Cipaieni
—  Sat  —
Cipaieni se află în România
Cipaieni
Cipaieni
Cipaieni (România)
Localizarea satului pe harta României
Cipaieni se află în Județul Mureș
Cipaieni
Cipaieni
Cipaieni (Județul Mureș)
Localizarea satului pe harta județului Mureș
Coordonate: 46°31′56″N 24°10′2″E46°31′56″N 24°10′2″E

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețMures county coat of arms.svg Mureș
Comună Sânger

SIRUTA119411
Atestare1333

Altitudine346 m.d.m.

Populație (2011)
 - Total694 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal547542

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata
Cipăieni în the Josephinian Map of Transylvania, 1769-73.

Cipaieni (în trecut Chimitelnic sau Chimitelnicul de Câmpie; în maghiară Keménytelke) este un sat în comuna Sânger din județul Mureș, Transilvania, România.


Istoric[modificare | modificare sursă]

Prima atestare documentară a satului Cipǎieni, fost Chimitelnic, este anul 1333. De asemenea, o nouă atestare se regăsește la data de :

„Noi, Ștefan, voievodul Transilvaniei și comite de Solnoc, prin cuprinsul celor de față dăm de știre și facem cunoscut tuturor cărora se cuvine, că înfățișîndu-se însuși înaintea noastră, Mihail, fiul lui Petru, fiul lui Medjes de Band, pe de-o parte, iar pe de altă parte magistrul Toma, fiul lui Dionisie de Reghin, acel Mihail, fiul lui Petru ne-a făcut cunoscut și ne-a spus prin viu grai că magistrul Toma, fiul lui Dionisie l-a despăgubit pe deplin pentru pustiirea moșiilor sale Chimitelnic și Budiul aflatoare în comitatul Turda și Aruncuta /Arankuth/ din comitatul Cojocna, pe cînd trăia încă sus-zisul Petru, fiul lui Medjes, tatăl său. Drept aceea el îl declarase și l-a declarat în fața noastră pe sus zisul magistrul Ștefan, fiul lui Dionisie, dezlegat de orice răspundere cu privire la pustiirea moșiilor de mai sus. Dat în Turda,la octavele sărbătorii fericitului Martin mărturisitorul, în anul Domnului o mie trei sute patruzeci și șase.[1]
—1346, noiembrie 18, Turda

Demografie[modificare | modificare sursă]

Structura populației dupa naționalitate[modificare | modificare sursă]

De-a lungul timpului populația localitǎții Cipǎieni a evoluat astfel:

Recensământul[2] [3] Structura etnică
Anul Populația Români Maghiari Germani Evrei Rromi Alte etnii
1850 853 816 4 - - 33 33
1880 986 923 18 10 - - -
1890 1089 1049 30 10 - - -
1900 1342 1270 72 - - - -
1910 1466 1355 71 - - 38 38
1920 1486 1402 48 - 36 - 36
1930 1777 1671 19 - 31 56 87
1941 1499 1382 35 - - - -
1956 1567 - - - - - -
1966 1519 1508 11 - - 18 19
1977 1151 1118 6 - - 27 27
1992 811 784 5 - - 22 22

Structura populației dupǎ apartenența religioasǎ[modificare | modificare sursă]

Dupa apartenenta religioasǎ structura populației de-a lungul timpului este prezentatǎ mai jos sub forma tabelarǎ :


Recensământul[2] [3] Structura religioasă
Anul Populația Ortodoxa Greco-catolici Romano-catolici Reformați Evanghelici Unitarieni Mozaici Alte religii Baptiști Penticostali Adventiști
1850 853 - 830 - 23 - - - - - - -
1857 937 - 919 9 3 - 1 5 - - - -


1869 1039 - 1022 2 6 - - 9 - - - -


1880 986 2 956 6 12 1 - 9 - - - -


1890 1109 4 1065 15 14 - - 10 - - - -


1900 1342 6 1263 28 22 - 6 17 - - - -


1910 1466 7 1387 21 31 - - 20 - - - -


1930 1777 37 1678 6 20 - - 31 5 - - 5


1992 811 759 27 - 4 - - - 21 2 2 11

Familii nobiliare[modificare | modificare sursă]

Sentinta voievodului Transilvaniei Stefan Lackfi cu privire la nobilul Mihai Medjes de Band
  • Nobilul Mihai Medjes de Band, despre care se știe că pe 18 noiembrie 1346, la Turda -în prezența voievodului Transilvaniei, Ștefan Lackfi {1344-1350} - a fost parte în proces în calitate de reclamant cu Magistrul Toma, fiul lui Dionisie de Reghin (pârât) pentru pustiirea moșiilor sale, inclusiv din Chimitelnic si Budiul aflǎtoare in comitatul Turda si Aruncuta, comitatul Cojocna;

Personalități[modificare | modificare sursă]

Pop Vasile, născut în 1787 Chimitelnicul de câmpie, și-a făcut studiile la liceul din Cluj și la 1811 la universitatea din Viena, unde și-a luat titlul de doctor în filosofie, iar mai târziu în 1817 și-a promovat doctoratul și în științele medicale, cu .teza: "Dissertatio inauguralis de funeribus plebeis Daco-Romanorum sive Valachorum" (Despre înmormântarea la români), tipărită la Viena, prin care și-a câștigat un nume și la cărturarii români de pe vremea aceea. A fost primul director al Seminarului de la Socola (Iași), unde a predat filosofia și filologia între anii 1820-1821. La Iași a ajuns ca urmare a proiectului mitropolitului Moldovei Veniamin Costache de a reorganiza seminarul de la Socola. Pentru aceasta a fost trimis la Cluj Gheorghe Asachi cu misiunea de a-i cere guvernatorului Bannfy aprobare pentru trei tineri absolvenți de la Blaj care erau necesari ca profesori în Moldova. După obținerea aprobării Asachi a plecat la Brașov unde i-a prezentat prof. Pop Vasile propunerea sa și la convins să vină la Socola. Pop Vasile a locuit și la Făgăraș (1829) și Zlatna (1842) practicând medicina. În anul 1838 a tipărit la Sibiu cartea: "Disertație despre tipografiile românești în Transilvania și învecinatele teri, dela începutul lor până în vremile noastre". A fost unul dintre cei mai învățați români ai timpului și un mare popularizator al culturii românești. (A se vedea o schifă biografică despre el scrisă de Gheorge Barițiu în revista "Transilvania", an. 1868 p. 129—135 și 161—167. A tradus "Eglogele lui Virgil". Era pasionat de istorie și a colecționat un mare număr de documente istorice. A decedat în anul 1843.[4]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ D.I.R., Seria C. Transilvania, veacul 14, vol. 4 (1341-1350), București, nr. 471, Editura Academiei R. P. R, 1955, pag.323
  2. ^ a b Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate
  3. ^ a b Structura etno-demografică a României
  4. ^ Iuliu Moisil, Vasile Bob Fabian în Arhiva someșeană nr. 21, partea I, Năsăud, 1937, p. 685