Cicerone Theodorescu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Cicerone Theodorescu
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Decedat (66 de ani) Modificați la Wikidata
București, România[1] Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiescriitor de literatură pentru copii[*]
traducător
poet Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata

Cicerone Theodorescu (n. , București, România – d. , București, România) a fost un poet și traducător român. A semnat și Radu Lăncieru, Victor Sângeru, C. Tudor, C. Tudoran.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Tatăl lui Cicerone Theodorescu a fost muncitor la Căile Ferate Române. După absolvirea liceului în București, a studiat la Facultatea de Literatură și Filosofie a Universității din București. Apoi a fost profesor la diferite licee și a funcționat ca editor și reporter. A colaborat la presa de stânga și a semnat, împreună cu alți intelectuali democrați, proteste împotriva tendinței țării spre fascism, în timpul lui Ion Antonescu. După 23 August 1944 a deținut funcții importante la Centrala Cărții, a fost vicepreședinte al Societății Scriitorilor Români din anul 1944 și redactor-șef la revista Viața Românească din 1948.[2] A debutat în 1925 în Universul literar al lui Perpessicius,, apoi a publicat în Bilete de papagal, Azi, Credința, Cuvântul, Cuvântul liber, Facla, România literară, Lumea, Sinteza, Universul literar, Gazeta literară, Viața Românească, Vremea, Zodiac, Luceafărul etc.

Activitatea literară[modificare | modificare sursă]

Prima sa carte a fost Cleștar (1936), cu versuri ermetice. A început ca poet suprarealist, însă a adus în poezie mașinismul industrial, tratat expresionist: Un cântec din ulița noastră, Premiul de stat, 1953. Se remarcă prin versuri inspirate din munca și suferințele feroviarilor. Este principalul traducător al lui Vladimir Maiakovski, în românește. A tradus din Aleksandr Tvardovski, William Blake, Jerôme Carcopino, Lino Curci. În ultimii ani ai vieții (1971-1972) petrece lungi perioade la Roma, scriind un poem despre Traian (rămas inedit).[3]

Distincții[modificare | modificare sursă]

A fost distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa I (1971) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român”.[4]

Opera[modificare | modificare sursă]

  • Clestar, versuri. Bucuresti, 1936;
  • C. F. R., versuri. Bucuresti, 1938;
  • Focul din amnar, versuri. Bucuresti, 1946;
  • Cintece de galera. Bucuresti, 1946;
  • Napârstoc si alte povestiri pentru copiii nostri. Bucuresti, 1946 (ed. II, 1947);
  • Ograda minunata. Bucuresti, 1948 (ed. II, 1949);
  • Povestea cu piticul boier. Bucuresti, 1948;
  • Cintece de galera, precedate de Clestar, intregite cu Focul din amnar. Bucuresti, 1949;
  • Calea Grivitei. Bucuresti, 1949;
  • Din toamna lui '39. Bucuresti, 1949;
  • Intimplarea din gradina. Bucuresti, 1952 (ed. II, 1955; ed. III, 1960);
  • Un an intreg. Bucuresti, 1952;
  • Gogu Pintenogu, Bucuresti, 1953 (ed. II, 1956; ed. III, 1959);
  • Un cintec din ulita noastra. Bucuresti, 1953 (ed. II, 1957);
  • Faurari de frumusete. Bucuresti, 1954;
  • Paunita a crescut. Bucuresti, 1954;
  • Scriitorul si cartea la noi. Bucuresti, 1954;
  • O scolarita in padure. Bucuresti, 1955;
  • Versuri alese, vol. I - Drumul simplitatii; vol. II - Faurari de frumusete)". Bucuresti, 1955;
  • Vistavoiul diminetii. Bucuresti, 1956;
  • Oameni si dragoste. Bucuresti, 1958;
  • Izvoare fermecate (folclor). Bucuresti, 1958;
  • William Blake. Poeme. Bucuresti, 1958;
  • Poezii, cu o pref. de I. Vitner. Bucuresti, 1959;
  • Atentie, copii!. Bucuresti, 1961;
  • Copiii cartierului. Bucuresti, 1961;
  • De dragoste. Bucuresti, 1961;
  • Baiatul cu povestile. Bucuresti, 1963;
  • Povestea Ioanei. Bucuresti, 1963 (ed. II, 1966);
  • Poteca lunii, pref. de R. Popescu, Bucuresti, 1964;
  • Hronic, Bucuresti. 1965;
  • Zburatorul din larg. Bucuresti, 1965;
  • Padurea de clestar. Bucuresti, 1967;
  • Tarmul singuratic. Bucuresti, 1968;
  • Scrieri, I-II, ed. ingrijita de autor. Bucuresti, 1969;
  • Platosa duratei. Bucuresti, 1973 ;
  • Poezii pentru copii, pref. de R. Boureanu. Bucuresti, 1975;
  • Nebunul regelui, pref. de M. Gafita. Bucuresti, 1976; [5]
  • De bello dacico, text ingrijit de Coralia C. Theodorescu, postfata de Al. Balaci. Bucuresti, 1989.

Traduceri[modificare | modificare sursă]

  • VI. Maiakovski - In gura mare. Bucuresti, 1949; ed. II, 1956 (trad.);
  • VI. Maiakovski - Lenin. Bucuresti, 1949 (trad.);
  • VI. Maiakovski - Lenin e cu noi. Bucuresti, 1950 (trad.);
  • A. Tvardovski - Vasili Tiorchin. Carte despre ostas. Bucuresti, 1953; ed. II, 1957 (trad.);
  • VI. Maiakovski - Vladimir Ilici Lenin, Bucuresti, 1954; ed. II, 1956 (trad.);
  • VI. Maiakovski - Iubesc. Bucuresti, 1956 (trad.);
  • VI. Maiakovski - 150.000.000. Bucuresti, 1956 (trad.);
  • VI. Maiakovski - Plosnita. Bucuresti, 1957 (trad.);
  • VI. Maiakovski - Satire. Bucuresti, 1957 (trad.);
  • Federico Garcia Lorca - Casa Bernardei Alba, de Federico Garcia Lorca. in "4 piese de teatru - Federico Garcia Lorca"; cuv. înainte: Mihnea Gheorghiu. ESPLA, 1958
  • Vladyslav Broniewski - Versuri alese. Bucuresti, 1960 (trad.);
  • Vl. Maiakovski - Opera poetica, I-II. Bucuresti, 196l-l963 (trad.);
  • Maiakovski - Trei poeme de dragoste. Bucuresti, 1970 (trad.);
  • Lino Curci - Raport din cosmos. Bucuresti, 1972 (trad.);
  • VI. Maiakovski - Poeme. Bucuresti, 1973 (trad.);
  • VI. Maiakovski - Octombrie. Bucuresti, 1977 (trad.);
  • Jerôme Carcopino - Viata cotidiană în Roma la apogeul imperiului. Bucuresti, 1979 (trad.);

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Cicerone Theodorescu biografia 
  2. ^ Aurel Sasu (ed.), Dicționarul biografic al literaturii române. M-Z. Vol. II , p. 705. Pitești, Editura Paralela 45, 2004
  3. ^ Cicerone Theodorescu-biografia[1]
  4. ^ Decretul nr. 138 din 20 aprilie 1971 al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România privind conferirea unor ordine ale Republicii Socialiste România, art. 4.
  5. ^ Aurel Sasu (ed.), Dicționarul biografic al literaturii române, vol. II, p. 705. Pitești: Editura Paralela 45, 2004. ISBN 973-697-758-7