Chu Coching
| Chu Coching | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut |  districtul Shangyu(d), Zhejiang(d), Dinastia Qing |
| Decedat | (83 de ani) Beijing, Republica Populară Chineză |
| Cauza decesului | cauze naturale |
| Cetățenie |  Republica Populară Chineză Republica Chineză.svg){kind=small} Dinastia Qing |
| Ocupație | meteorolog[*] profesor universitar[*] scriitor științific[*] chancellor[*] geolog politician |
| Activitate | |
| Instituție | Zhejiang University[*] Universitatea Nanjing Wuhan University[*] |
| Alma Mater | Universitatea Fudan(d) Universitatea din Illinois (BS(d)) Universitatea Harvard (PhD) |
| Organizații | Academia Sinica[*] Academic Division of Earth Sciences of the Chinese Academy of Sciences[*] |
| Cunoscut pentru | A preliminary study of climate change in China over the past 5000 years[*] The Complete Works of Coching Chu[*] |
| Premii | Academician of the Chinese Academy of Sciences[*] () |
Modifică date / text  | |
Coching Chu (în chineză simplificată: 竺可桢; chineză tradițională: 竺可楨; pinyin: Zhú Kězhēn; Wade–Giles: Chu K'o-chen; n. , districtul Shangyu(d), Zhejiang(d), Dinastia Qing – d. , Beijing, Republica Populară Chineză), romanizat și ca Zhu Kezhen, a fost un geolog, meteorolog(d) și profesor universitar chinez.[1]
Biografie
[modificare | modificare sursă]Formarea profesională
[modificare | modificare sursă]S-a născut în anul 1890 în orașul Dongguan din prefectura Shaoxing (azi orașul Dongguan, districtul Shangyu(d), orașul-prefectură Shaoxing(d)) din provincia Zhejiang[2]:329[3] și a urmat studii secundare la Școala Publică Fudan (1905–1909), după care a fost admis în anul 1909 la Departamentul de Inginerie Civilă al Școlii Superioare de Mine și Căi Ferate Tangshan(d).[4]:6 După ce a obținut o bursă a Fondului Boxerilor(d), Chu a plecat în anul 1910 în Statele Unite ale Americii pentru a urma studii universitare.[3][4]:6 A absolvit Colegiul de Agricultură al Universității din Illinois în 1913.[1][3][4]:7 A urmat apoi studii de doctorat sub îndrumarea climatologului Robert DeCourcy Ward(d) la Universitatea Harvard și a obținut doctoratul în meteorologie în 1918,[1][3][4]:7[5] cu teza A New Classification of Typhoons of the Far East („O nouă clasificare a taifunurilor din Orientul Îndepărtat”.[5] S-a întors în China în același an și a predat ca profesor la Universitatea Normală Națională Wuchang.[3][6]
Maturitatea
[modificare | modificare sursă]Chu Coching a lucrat din 1920 până în 1929 ca director al Departamentului de Meteorologie de la Universitatea Nanjing (cunoscută anterior ca Școala Normală Superioară Nanking, Universitatea Națională de Sud-Est și Universitatea Națională Centrală)[1][3] și a înființat acolo primul departament de geografie din China, devenind astfel un pionier în cercetarea modernă a geografiei și meteorologiei în China.[3] A activat apoi, în perioada 1929–1936 în funcția de director al Institutului Chinez de Meteorologie al Academiei Sinica(d),[1][4]:7 care se afla în acea vreme pe teritoriul continental al Chinei. Academia Sinica a devenit mai târziu predecesoarea Academiei Chineze de Științe(d) a Republicii Populare Chineze din China continentală și a Academia Sinica(d) din Republica China (Taiwan). Institutul de Meteorologie al Academiei Sinica, care fusese înființat în anul 1927, a deschis în această perioadă peste patruzeci de stații de observare în întreaga țară care efectuau observații la sol și la mare altitudine pentru a realiza prognoza vremii.[3] Rezultatele acestor cercetări au stat la baza reformării standardelor de măsurare a observațiilor meteorologice și la dezvoltarea cercetărilor cu privire la crima regională.[3]
A îndeplinit funcția de președinte al Universității Naționale Chekiang(d) (cunoscută acum ca Universitatea Zhejiang(d)) în perioada 1936–1949 și a contribuit la transformarea acestei instituții într-una dintre cele mai prestigioase universități din China.[1][2]:332 În acea perioadă, el a trimis manuscrise cu privire la istoria științei chineze lui Joseph Needham din Anglia.
După înființarea Republicii Populare Chineze, a fost desemnat în octombrie 1949 în funcția de vicepreședinte al Academiei Chineze de Științe(d)[1][2]:334 și a contribuit în această calitate la înființarea Institutului de Fizică Modernă și la publicarea revistei academice Scienta Sinica (Kexue Tongbao).[1] A îndeplinit, de asemenea, în anumite perioade funcțiile de vicepreședinte al Asociației Chineze pentru Știință și Tehnologie, președinte și președinte de onoare al Societății Meteorologice Chineze și președinte al Societății Geografice Chineze.[3] A coordonat cercetări ample ale reliefului Chinei, alcătuirea unui atlas național și formularea unor politici de cercetare în domeniul științelor naturale și a contribuit în mod substanțial la cercetarea fenologiei.[3] Lucrarea „Despre câteva caracteristici ale climei țării mele și relația lor cu producția de culturi cerealiere” a avut un rol important la planificarea producției agricole de pe teritoriul Chinei în funcție de caracteristicile climatice ale regiunilor.[3] Alte studii importante pe care le-a publicat au fost: „Cercetarea preliminară privind schimbările climatice în țara mea de-a lungul celor cinci mii de ani”, care a fost completat și revizuit în 1972, și „Timpul și locul de origine al celor douăzeci și opt de constelații”, care a pus capăt unei dezbateri internaționale ce dura de de mai bine de 100 de ani.[3]
Profesorul Chu a depus eforturi pentru dezvoltarea istoriei științei (antică și modernă) în China și recunoașterea acesteia ca o disciplină independentă și a condus delegația chineză la Al VIII-lea Congres Internațional de Istorie a Științei, care a avut loc în Italia și la care Republica Populară Chineză a devenit membră a Uniunii Internaționale de Istorie a Științei.[1] A avut un rol cheie în dezvoltarea științei din China și a condus Divizia Știință a Departamentului de Propagandă al Partidului Comunist Chinez, participând la Simpozionul de Genetică de la Qingdao din 1956, care a condus la respingerea definitivă a abordării lîsenkoiste în domeniul geneticii în China.[1]
Bătrânețea
[modificare | modificare sursă]
În anul 1955 a fost ales membru titular al Academiei Chineze de Științe. Ca o recunoaștere a meritelor sale, Academia Română l-a ales în anul 1965 ca membru de onoare din străinătate,[7] iar diploma și insigna de membru de onoare al Academiei Române i-au fost înmânate în ianuarie 1966 de ambasadorul român Dumitru Gheorghiu.[8][9][10]
În timpul Revoluției Culturale, Chu Coching nu a fost foarte afectat, dar a fost nevoit să acționeze cu grijă pentru a nu fi luat la ochi de autoritățile politice. A murit din cauza unei boli pulmonare în 7 februarie 1974 la Beijing.[3] Astăzi, Chu Coching are o reputație academică semnificativă și este recunoscut ca un „mare maestru” în meteorologia și geografia chineză.[11]
Lucrări academice
[modificare | modificare sursă]- Some Chinese Contributions to Meteorology Geographical Review: Vol. 5, No. 2. (Feb., 1918), pp. 136–139.
- A New Classification of Typhoons of the Far East Monthly Weather Review: Vol. 52, No. 12. (Dec., 1924), pp. 570–579.
- The Place of Origin and Recurvature of TyphoonsMonthly Weather Review: Vol. 53, No. 1 (Jan., 1925), pp. 1–5.
- The Complete Works of Coching Chu Shanghai Scientific & Technological Education Publishing House
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b c d e f g h i j en Lawrence R. Sullivan, Nancy Liu-Sullivan, Historical dictionary of science and technology in modern China, Rowman & Littlefield, Lanham, Maryland, 2015, p. 498.
- ^ a b c Wang, Zuoyue (). „Practicing Mr. Science: Chinese Scientists and the May Fourth Movement from Zhu Kezhen to Fang Lizhi”. East Asian Science, Technology and Society (în engleză). 16 (3): 327–348. doi:10.1080/18752160.2022.2104997. ISSN 1875-2160.
- ^ a b c d e f g h i j k l m n „1974年2月7日 我国气象学家竺可桢逝世-搜狐新闻” [Meteorologul chinez Zhu Kezhen a murit la 7 februarie 1974]. 人民网 (news.sohu.com). . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b c d e Frank, Mark E. (). „National climate: Zhu Kezhen and the framing of the atmosphere in modern China”. History of Science (în engleză): 007327532311574. doi:10.1177/00732753231157453. ISSN 0073-2753. PMID 36988139 Verificați valoarea
|pmid=(ajutor). Arhivat din originalul de la . Accesat în . - ^ a b Chu, Coching (). „A New Classification of Typhoons of the Far East”. Monthly Weather Review. 52 (12): 570–579.
- ^ „{{{display}}}”. Nihon jinmei daijiten+Plus (în japoneză). Kōdansha.
- ^ „Academia Română – Membri”, Acad.ro, accesat în
- ^ Agerpres, „Pekin: Înmînarea unor distincții acordate de Academia Republicii Socialiste România”, în Scînteia, anul XXXV, nr. 6873, joi 27 ianuarie 1966, p. 6.
- ^ Agerpres, „Distincții academice românești unor oameni de știință chinezi”, în România liberă, anul XXIV, nr. 6619, joi 27 ianuarie 1966, p. 3.
- ^ Agerpres, „Oameni de știință chinezi aleși membri de onoare ai Academiei Române”, în Munca, anul XXII, nr. 5666, joi 27 ianuarie 1966, p. 4.
- ^ „竺可桢--科技--人民网”. scitech.people.com.cn. Arhivat din original la . Accesat în .
Lectură suplimentară
[modificare | modificare sursă]- Zuoyue, Wang (). „Zhu Kezhen”. Dictionary of Scientific Biography. 25. New York: Charles Scribner's Sons. pp. 402–405. ISBN 978-0-684-10114-9.
Legături externe
[modificare | modificare sursă]
Materiale media legate de Chu Coching la Wikimedia Commons
