Romula

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Monument istoric.svg Romula Porolissum-porta-praetoria-icon.png
Tip Castru legionar
Tip construcție Zid de piatră
Perioadă
de activitate
- sec. VI-VII
Unități prezente Legio VII Claudia Philippiana [1] Legio XXII Primigenia Philippiana [2] V Macedonica

Numerus Syrorum Malvensium, cohors I Flavia Commagenorum [3] Cohorta I Flavia Commagenorum[4]

Limes Alutanus
Davă preexistentă Malva
Unitate administrativă Dacia Malvensis
Atestare Tabula Peutingeriana
Legături directe cu castrele Acidava(Crâmpoia)(Slăveni)SucidavaCastranovaPelendava
Cod RAN 126754.01.02
Cod LMI OT-I-m-A-08527.02
Amplasare 44°10′0″N 24°24′0″E ({{PAGENAME}}) / 44.16667°N 24.40000°E
Localitate Reșca
Romula se află în România
Romula
Poziția castrului pe harta României
Fotografie oblică aeriană, vedere dinspre est (iulie 2010)

După ridicare așezării civile la rang de municipium din vremea lui Hadrian, Colonia Romulensium este atestată din vremea lui Filip Arabul, în anul 248 d.Hr., într-o inscripție [5] de când zidurile orașului au fost reconstruite manu militari. S-au folosit Bauvexillationen legiunii XXII Primigenia p. F. din Germania Superioară207 și VII Claudia p. F. din Moesia Superioară implicate fiind în războiul împotriva carpilor din anul 247 d.Hr. Cele trei presupuse fortificați militare romane sunt situate în centrul localității de astăzi, în trei puncte denumite convențional A, B, C: în sud-est „Dealul Morii”, „Biserica Veche” la N și „Cetatea” spre V; toate punctele sunt suprapuse de construcții moderne. Cercetarea din anii 1968-1976 a lui D. Tudor și Cr. M. Vladescu din castrul auxiliar B laturile egale de 100 m. [6]

Castrul auxiliar A are un plan rectangular de 182 x 216 m și au putut fi delimitate două faze constructive. Prima aparține castrului de lemn și pământ ce prezintă un val de 7 m lățime și 1,85 m înălțime cu șanț a cărui deschidere are 6-7 m lățime și 2,5 m adâncime. A doua fază este construită în piatră cu un zid de cărămidă gros de 1,95 m ridicat în vremea lui Hadrian. Ultimul castru auxiliar este activ din epocă traianică până la mijlocului sec. III sau până când a fost abandonată provincia. Materialul tegular atestă aici prezența legio XI Claudia p. f., V Macedonica; legiunile VII Claudia Philippiana și XXII Primigenia Philippiana , numerus Syrorum Malvensium, cohors I Flavia Commagenorum; o unitate […]I SAG, încă apare pe un fragment de țiglă. [6]

Localizarea sitului

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ IDR II 325 IDR II 326
  2. ^ IDR II 326; ILD 135
  3. ^ IDR II 382
  4. ^ Tactica, strategie si specific de lupta la cohortele equitate din Dacia Romana, Petru Ureche
  5. ^ CIL III 8031 = ILS 510 = IDR II 324
  6. ^ a b Țentea, Matei-Popescu & Călina 2021.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Țentea, Ovidiu; Matei-Popescu, Florian; Călina, Vlad (), „Frontiera romană din Dacia Inferior. O trecere în revistă și o actualizare. Partea 1”, Cercetări Arheologice, 28 (1): pp. 9–90 
  • Petolescu, C. C. (), Inscripții Latine din Dacia, vol. I 
  • Florescu, Gr; Petolescu, D. M. (), Inscripțiile Daciei Romane, II 
  • Dessau, H. (), Inscriptiones Latinae Selectae, I-III 


Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Cetatea Romula, Dumitru Tudor, Editura Muzeul regional al Olteniei, 1931

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]