Centrala nucleară de la Cernavodă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search

Centrala nuclearoelectrică sau atomoelectrică de la Cernavodă este unica de acest fel din România.

În prezent funcționează unitățile I și II, care produc împreună circa 20% din consumul de energie electrică al țării.

Planul inițial, datând de la începutul anilor 1980, prevedea construcția a cinci unități (reactori). Unitatea I a fost terminată în 1996, are o putere electrică instalată per unitate de 706 MW și produce anual circa 5 TWh. Unitatea II a conectată la sistemul energetic național pe 7 august și funcționează la parametri nominali din luna septembrie 2007.

Reactorii nucleari de la Cernavodă utilizează tehnologia canadiană cunoscută sub acronimul CANDU. Apa grea, folosită drept moderator, a fost produsă la ROMAG PROD Drobeta-Turnu Severin.


Tehnologia CANDU[modificare | modificare sursă]

Reactorul CANDU consuma uraniu natural, utilizand apa grea de puritate nucleara (continut izotopic peste 99,75% D2O) ca moderator si agent de racire, in doua sisteme independente, separate, in circuit inchis.

In cele 4 generatoare de abur, caldura din circuitul primar este preluata de apa usoara din circuitul secundar, prin transformarea in abur saturat. Acesta se destinde in turbina formata dintr-un corp de medie presiune si 3 corpuri de joasa presiune, producand energia mecanica necesara actionarii generatorului electric.

La iesirea din turbina, prin extragerea caldurii reziduale cu ajutorul apei de racire preluate din Dunare, aburul este condensat. Circuitul este reluat prin repomparea condensului pentru alimentarea generatoarelor de abur.

Parametrii tehnici:

  • Puterea termica 2062 MW(t)
  • Puterea electrica bruta 706,5 MW(e)
  • Consum servicii interne <8%
  • Numar canale de combustibil 380
  • Numar de bucle 2
  • Numar de generatoare de abur 4
  • Presiunea (D2O) in circuitul primar 9,89 MPa
  • Temperatura la iesirea din circuitul primar 310O C
  • Presiunea aburului saturat (H2O) 4,6 MPa
  • Temperatura apei de alimentare 187,20O C

In lume opereaza 47 de reactori CANDU in Canada, Argentina, China, India, Pakistan, Coreea de Sud si Romania.

Tehnologia CANDU a fost selectata pentru constructia unitatilor de la Cernavoda in baza caracteristicilor de securitate nucleara si a robustetii tehnologiei.

Conceptul CANDU are la baza strategia de "aparare în adâncime" care consta din conceperea unui sistem de bariere fizice în calea eliberarii radioactive. Pentru fiecare dintre acestea exista mai multe nivele de aparare împotriva evenimentelor care ar putea afecta integritatea fiecarei bariere fizice si anume:

1.  pastila de dioxid de uraniu care retine cea mai mare parte a produsilor de fisiune solizi, chiar la temperaturi înalte (factorul de retinere este de 99%);

2.  teaca elementului combustibil care retine produsii de fisiune volatili, gazele nobile si izotopii iodului ce difuzeaza din pastilele de combustibil;

3.  sistemul primar de transport al caldurii care retine produsii de fisiune care ar putea scapa ca urmare a defectarii tecii;

4. anvelopa care retine produsii radioactivi în cazul avarierii tecii si sistemului primar;

5.  "zona de excludere", zona cu raza de circa 1 km în jurul reactorului unde nu sunt permise activitati umane permanente nelegate de exploatarea CNE si care asigura o dilutie atmosferica a oricaror eliberari de radioactivitate, evitându-se astfel expuneri nepermise ale populatiei.

Reactori[modificare | modificare sursă]

Reactor[1] Tip reactor Capacitate
netă
Capacitate
totală
Începutul construcției Conectarea la rețea Exploatare comercială
Cernavodă-1 CANDU 651 MW 706 MW 01.07.1982 11.07.1996 02.12.1996
Cernavodă-2 CANDU 655 MW 706 MW 01.07.1983 07.08.2007 28.09.2007
Cernavodă-3 [2] CANDU 655 MW 706 MW 09.02.1984
Cernavodă-4 [3] CANDU 655 MW 706 MW 15.08.1985
Cernavodă-5 [4] CANDU 655 MW 706 MW 12.05.1987 destinatie schimbata

Producția de electricitate[modificare | modificare sursă]

In anul 2018, cele doua unitati de la CNE Cernavoda au produs 11.377.435 MW. Unitatea 1 a inregistrat un factor mediu de capacitate de 87,31%, datorita opririi planificate si Unitatea 2 – 97.43%.

Cu un factor de capacitate de 91,6% de la punerea in functiune, Romania cu doua unitati nucleare in operare, ocupa locul 1 in lume.

Construcția unităților 3 și 4[modificare | modificare sursă]

Unitatile 3 si 4 se afla in conservare inca din 1992. Rata totala de finalizare: circa 15% la Unitatea 3 si 14% la Unitatea  4, constand in lucrari civile la cladirea reactorului, cladirea turbine si cladirea de servicii.

CNE Cernavoda Unitatile 3 si 4

Prin Hotararea de guvern nr. 643/2007, Guvernul Romaniei a aprobat strategia de atragere a investitorilor in vederea realizarii Unitatilor 3 si 4 de la CNE Cernavdoa, inclusiv graficul de infiintare a noii companii responsabila cu finalizarea proiectului.  In urma depunerii ofertelor,  6 companii au fost selectate pentru realizarea proiectului. fiecare investitor obtinand un procent din numarul total de actiuni, proportional cu capitalul investit: Nuclearelectrica (51%), ArcelorMittal Romania( 6.2%), CEZ  Republica Ceha (9.15%), GDF SUEZ Belgia (9.15%), ENEL Italy (9.15%), Iberdrola Spain (6.2%) si RWE Power Germany (9.15%).

La 29 martie  2009 a fost inregistrata compania de proiect sub denumirea SC EnergoNuclear SA la Registrul Roman de Comert si a fost desemnata echipa manageriala. EnergoNuclear este o companie cu capital public-privat.

In noiembrie 2010, Comisia Europeana a emis opinia pozitiva asupra proiectului, conform prevederilor Art. 41 din Tratatul EURATOM fapt ce confirma aplicarea criteriilor tehnice si ce securitate nucleara in vigoare la nivelul UE.

In luna mai 2012, CNCAN a emis Scrisoarea de confort prin care a stipulat ca proiectul este autorizabil;

In septembrie 2012 a fost finalizat Studiul de fezabilitate al proiectului, care releva faptul ca proiectul este fezabil din punct de vedere tehnic si economic;

La data de 25 septembrie 2013 a fost aprobata Hotararea privind emiterea acordului de mediu pentru proiectul „Continuarea lucrarilor de construire si finalizare a Unitatilor 3 si 4 la C.N.E. Cernavoda”.

In 2011, investitorii GDF SUEZ, CEZ, RWE si Iberdrola s-au retras din proiect, motivand decizia lor prin necesitatea concentrarii investitiilor in tarile de origine, pe fondul crizei economice.

Ca urmare a exercitarii optiunii de iesire din proiect a investitorilor ramasi (ENEL si ArcelorMittal) in decembrie 2013, SN Nuclearelectrica SA este unicul actionar al companiei de proiect EnergoNuclear SA.

In data de 22.08.2014, Adunarea Generala a Actionarilor SNN a aprobat Strategia de continuare a Proiectului Unitatile 3 si 4 CNE Cernavoda prin lansarea unei proceduri competitive de selectare a unui investitor privat (IP) in vederea constituirii unei societati, respectiv un joint-venture.  Procedura a fost lansata in data de 27.08.2014, iar prima etapa, cea de calificare s-a incheiat la data de 09.09.2014 odata cu calificarea investitorului China General Nuclear Power Corporation. CGN a fost declarat investitor selectat la data de 17.10.2014 prin semnarea unei Scrisori Comune privind Intentia de Realizare a Proiectului.

In data de 22.10.2015, actionarii SNN au aprobat in Adunarea Generala a Actionarilor semnarea Memorandumului de Intelegere privind dezvoltarea, construirea, operarea si dezafectarea Unitatilor 3 si 4 de la CNE Cernavoda, acesta fiind semnat intre parti la data de 9.11.2015. In data de 8 mai 2019, SNN si partenerul selectat CGN au semnat Acordul Investitorilor in forma preliminara, pas premergator infiintarii companiei de proiect responsabila pentru implementarea proiectului. Compania Joint Venture va avea o durata de 2 ani.

Unitatile 3 si 4 vor creste aportul de energie nucleara in sistemul energetic national la nivelul anilor 2030, prin utilizarea capacitatilor existente si valorificarea experientei de operare si a capabilitatii industriei.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]