Catedrala greco-catolică din Gherla
| Catedrala Greco-Catolică din Gherla | |
 | |
| Informații generale | |
|---|---|
| Confesiune | Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică |
| Jurisdicție religioasă | Eparhia de Cluj-Gherla  |
| Localizare | |
| Țara |  România |
| Localitate | Gherla |
| Județ | Cluj |
| Adresa | Bulevardul Ștefan cel Mare |
| Istoric | |
| Data finalizării | 1906 |
Modifică date / text  | |
Catedrala Greco-Catolică din Gherla, cu hramul Intrarea în Biserică a Fecioarei Maria, a fost construită între anii 1905-1906, drept catedrală a Episcopiei de Gherla.
Cuprins
Istorie[modificare | modificare sursă]
Construcția catedralei a început în anul 1905, după ce în anul 1904 episcopul Ioan Szabo a obținut de la Ministerul Cultelor de la Budapesta 80.000 de coroane de aur, suma necesară pentru realizarea edificiului. Zidirea bisericii s-a încheiat în data de 4 decembrie 1906. Sfințirea a fost făcută de episcopul Ioan Szabo în ziua de 24 noiembrie 1907.[1]
În anul 1917 armata austro-ungară a rechiziționat arama de pe cupolă și două clopote. Soldații austro-ungari au lucrat 19 zile ca să dea jos arama roșie și să monteze în locul ei „tinichea albă”.[2]
Edificiul a fost folosit drept catedrală a Episcopiei de Gherla până în anul 1930.
În acest lăcaș au fost așezate osemintele episcopilor Ioan Sabo și Vasile Hossu.
În anul 1930, sub păstorirea episcopului Iuliu Hossu, sediul Episcopiei de Gherla a fost mutat la Cluj, ocazie cu care denumirea episcopiei a fost schimbată în „Episcopia de Cluj-Gherla”. Biserică episcopală a devenit Catedrala Schimbarea la Față din Cluj, iar catedrala din Gherla a primit statutul de con-catedrală.
Edificiul este folosit din 1948 de o parohie ortodoxă, în urma interzicerii Bisericii Greco-Catolice din România. În data de 2 iunie 2005 patriarhul Teoctist a anunțat restituirea acestui lăcaș de cult.[3] Catedrala nu a fost restituită până în prezent.
Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]
Imagine din Belle Époque, când cupola și turnurile de la fațadă erau acoperite cu aramă roșie
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Victor Bojor, Canonicii Diecezei Gr. Cat. de Gherla, Cluj 1937, pag. 15.
- ^ Bojor, Op. cit.
- ^ Premierul Tăriceanu s-a întâlnit cu Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, amosnews.ro, 2 iunie 2005.
Vezi și[modificare | modificare sursă]
| |||||
