Catedrala greco-catolică din Gherla

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Catedrala Greco-Catolică din Gherla
Catedrala Greco-Catolica din Gherla.jpg
Informații generale
ConfesiuneBiserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică
Jurisdicție religioasăEparhia de Cluj-Gherla  Modificați la Wikidata
Localizare
ȚaraFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
LocalitateGherla
JudețCluj
AdresaBulevardul Ștefan cel Mare
Istoric
Data finalizării1906

Catedrala Greco-Catolică din Gherla, cu hramul Intrarea în Templu a Fecioarei Maria, a fost construită între anii 1905-1906 drept catedrală a Episcopiei de Gherla.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Construcția catedralei a început în anul 1905, după ce în anul 1904 episcopul Ioan Sabo a obținut de la Ministerul Cultelor de la Budapesta 80.000 de coroane de aur, suma necesară pentru realizarea edificiului. Zidirea bisericii s-a încheiat în data de 4 decembrie 1906. Sfințirea a fost făcută de episcopul Ioan Sabo în ziua de 24 noiembrie 1907.[1]

În anul 1917 armata austro-ungară a rechiziționat arama de pe cupolă și două clopote. Soldații imperiali au lucrat 19 zile ca să dea jos arama roșie și să monteze în locul ei „tinichea albă”.[2] În acest lăcaș au fost așezate osemintele episcopilor Ioan Sabo și Vasile Hossu.

Edificiul eclezial a fost folosit drept catedrală a Episcopiei de Gherla până în anul 1930, când Eparhia unită de la Gherla s-a mutat cu sediul la Cluj, în timpul episcopului Iuliu Hossu, ocazie cu care denumirea a fost schimbată în „Episcopia de Cluj-Gherla”. Astfel, biserică episcopală a devenit Catedrala Schimbarea la Față din Cluj (vechea biserică a mănăstirii minoriților donată de către Vatican românilor greco-catolici), iar catedrala din Gherla a primit statutul de co-catedrală.

Din anul 1948 edificiul este folosit de o parohie ortodoxă, în urma interzicerii Bisericii Greco-Catolice din România. În data de 2 iunie 2005 patriarhul Teoctist a anunțat restituirea acestui lăcaș de cult.[3] Catedrala însă nu a fost restituită până în prezent.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Victor Bojor, Canonicii Diecezei Gr. Cat. de Gherla, Cluj 1937, pag. 15.
  2. ^ Bojor, Op. cit.
  3. ^ Premierul Tăriceanu s-a întâlnit cu Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, amosnews.ro, 2 iunie 2005.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Vechea catedrală greco-catolică de la Gherla
Catedrala unită și vechea școală confesională din Gherla
Catedrala unită din Gherla la început de secol XX
Vechea biserică-catederală greco-catolică din Gherla, în 1937