Catedrala greco-catolică din Gherla
Catedrala Greco-Catolică din Gherla | |
![]() | |
Informații generale | |
---|---|
Confesiune | Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică |
Jurisdicție religioasă | Eparhia de Cluj-Gherla ![]() |
Țara | ![]() ![]() |
Localitate | Gherla |
județ | Cluj |
Adresa | Bulevardul Ștefan cel Mare |
Coordonate | 47°01′55″N 23°54′33″E / 47.0319°N 23.9092°E |
Istoric | |
Data începerii | ![]() |
Data finalizării | 1906 |
Localizare | |
Modifică date / text ![]() |
Catedrala Greco-Catolică din Gherla, cu hramul Intrarea în Templu a Fecioarei Maria, a fost construită între anii 1905-1906 drept catedrală a Episcopiei de Gherla.
Istorie[modificare | modificare sursă]
Construcția catedralei a început în anul 1905, după ce în anul 1904 episcopul Ioan Sabo a obținut de la Ministerul Cultelor de la Budapesta 80.000 de coroane de aur, suma necesară pentru realizarea edificiului. Zidirea bisericii s-a încheiat în data de 4 decembrie 1906. Sfințirea a fost făcută de episcopul Ioan Sabo în ziua de 24 noiembrie 1907.[1]
În anul 1917 armata austro-ungară a rechiziționat arama de pe cupolă și două clopote. Soldații imperiali au lucrat 19 zile ca să dea jos arama roșie și să monteze în locul ei „tinichea albă”.[2] În acest lăcaș au fost așezate osemintele episcopilor Ioan Sabo și Vasile Hossu.
Edificiul eclezial a fost folosit drept catedrală a Episcopiei de Gherla până în anul 1930, când Eparhia unită de la Gherla s-a mutat cu sediul la Cluj, în timpul episcopului Iuliu Hossu, ocazie cu care denumirea a fost schimbată în „Episcopia de Cluj-Gherla”. Astfel, biserică episcopală a devenit Catedrala Schimbarea la Față din Cluj (vechea biserică a mănăstirii minoriților donată de către Vatican românilor greco-catolici), iar catedrala din Gherla a primit statutul de co-catedrală.
Din anul 1948 edificiul este folosit de o parohie ortodoxă, în urma interzicerii Bisericii Greco-Catolice din România. În data de 2 iunie 2005 patriarhul Teoctist a anunțat restituirea acestui lăcaș de cult.[3] Catedrala însă nu a fost restituită până în prezent.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Victor Bojor, Canonicii Diecezei Gr. Cat. de Gherla, Cluj 1937, pag. 15.
- ^ Bojor, Op. cit.
- ^ Premierul Tăriceanu s-a întâlnit cu Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, amosnews.ro, 2 iunie 2005.
Vezi și[modificare | modificare sursă]
Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]
|