Bronșiectazie

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Bronchiectasis
Bronchiectasis NHLBI.jpg
Figura A prezintă o secțiune transversală a plămânilor, având căi respiratorii normale și lărgite. Figura B prezintă o secțiune transversală a unei căi respiratorii normale. Figura C prezintă o secțiune transversală a unei căi respiratorii cu bronșiectazie.
SpecialitatePneumologie
Clasificare și resurse externe
ICD-10J47, Q33.4
ICD-9-CM494, 748.61
DiseasesDB1684
MedlinePlus000144
eMedicinearticle/296961
Patient UKBronșiectazie
MeSHD001987

Bronșiectazia este o boală în care există o lărgire permanentă a unor părți ale căilor respiratorii ale plămânului.[1] Simptomele includ, de obicei, tusea cronică cu producere de spută.[2] Alte simptome includ dificultatea respiratorie, eliminarea de sânge prin tuse și dureri în piept.[1] Respirația șuierătoare și hipocratismul unghial ar putea, de asemenea, apărea. Persoanele cu această boală dezvoltă des infecții ale plămânilor.[1]

Cauze și diagnoză[modificare | modificare sursă]

Bronșiectazia s-ar putea dezvolta dintr-un număr de infectări și cauze dobândite, iclusiv pneumonia, tuberculoza, probleme ale sistemului imunitar și fibroza chistică.[2][3] Fibroza chistică apare în aproape toate cazurile cazurile de bronșiectazie acută.[4] Cauza pentru care 10-50% dintre bolnavi nu prezintă fibroză chistică nu este cunoscută. Mecanismul bolii constă în surmenarea căilor respiratorii din cauza unui răspuns inflamator sever. Bronhiile implicate se lărgesc și, prin urmare, sunt mai puțin capabile să îndepărteze secrețiile. Aceste secreții cresc numărul de bacterii din plămâni, rezultând în blocajul căilor aeriene și, respectiv, afectarea acestora.[2] Este clasificată ca și boală pulmonară obstructivă, împreună cu boala pulmonară obstructivă cronică și astmul.[5] Diagnosticul este bănuit pe baza simptomelor persoanei și confirmat prin folosirea unei tomografii computerizate.[6] Analiza sputei poate fi utilă pentru a stabili tratamentul persoanelor ce prezintă o agravare acută [1] și ar trebui efectuată cel puțin odată pe an.[6]

Tratament și prognoză[modificare | modificare sursă]

Înrăutațirea poate fi cauzată de infecții, iar în aceste cazuri sunt recomandate antibioticele. Antibioticele comune folosite includ amoxicilina, iar pentru cei ce sunt alergici, eritromicina și doxiciclina.[1] De asemenea, antibioticele pot fi folosite pentru a preveni înrăutățirea bolii.[2] Tehnicile de curățare a căilor respiratorii sunt recomandate, constituind un tip de fizioterapie.[7] Bronhodilatatoarele ar putea fi folositoare pentru unii pacienți, dar nu exită suficiente dovezi în sprijinul acestora.[2] Utilizarea de steroizi inhalatori nu s-a dovedit a fi utilă.[8] Operația chirurgicală ce se efectuează în prezent nu a fost bine studiată.[9] Transplantul pulmonar poate fi o opțiune pentru persoanele ce prezintă un grad sever al bolii.[10] În timp ce boala poate cauza probleme importante de sănătate,[2] mulți alții sunt bine.[1]

Epidemiologie și istoric[modificare | modificare sursă]

În Regatul Unit al Marii Britanii, această boală afectează aproximativ 1 din 1000 de adulți.[1] Boala este mai comună la femei și apare mai des pe măsură ce oamenii îmbătrânesc. A fost descrisă prima dată de către Rene Laennec în anul 1819. Costurile economice în Statele Unite ale Americii pentru tratarea acesteia sunt estimate la 630 de milioane de dolari pe an.[2]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d e f g National Institute for Health and Care Excellence (august 2010). „Bronchiectasis”. 
  2. ^ a b c d e f g McShane, PJ; Naureckas, ET; Tino, G; Strek, ME (). „Non-cystic fibrosis bronchiectasis”. American Journal of Respiratory and Critical Care Medicine. 188 (6): 647–56. doi:10.1164/rccm.201303-0411CI. PMID 23898922. 
  3. ^ Davidson's principles and practice of medicine (ed. 21st ed.). Edinburgh: Churchill Livingstone/Elsevier. . p. 676. ISBN 978-0-7020-3085-7.  |first1= lipsă |last1= în Authors list (ajutor)
  4. ^ Brant, [edited by] William E.; Helms, Clyde A. (). Fundamentals of diagnostic radiology (ed. 3rd ed.). Philadelphia: Lippincott, Williams & Wilkins. p. 518. ISBN 9780781761352. 
  5. ^ Shaffer, Michael Filbin, Lisa M. Lee, Brian L. (). Blueprints pathophysiology II : pulmonary, gastrointestinal, and rheumatology : notes & cases (ed. 1st ed.). Malden, Mass.: Blackwell Pub. p. 12. ISBN 9781405103510. 
  6. ^ a b „Quality Standards for Clinically Significant Bronchiectasis in Adults” (PDF). British Thoracic Society. iulie 2012. Accesat în . 
  7. ^ Lee, AL; Burge, A; Holland, AE (). „Airway clearance techniques for bronchiectasis”. The Cochrane database of systematic reviews. 5: CD008351. doi:10.1002/14651858.CD008351.pub2. PMID 23728674. 
  8. ^ Kapur, N; Bell, S; Kolbe, J; Chang, AB (). „Inhaled steroids for bronchiectasis”. The Cochrane database of systematic reviews (1): CD000996. doi:10.1002/14651858.CD000996.pub2. PMID 19160186. 
  9. ^ Corless, JA; Warburton, CJ (). „Surgery vs non-surgical treatment for bronchiectasis”. The Cochrane database of systematic reviews (4): CD002180. doi:10.1002/14651858.CD002180. PMID 11034745. 
  10. ^ Corris, PA (). „Lung transplantation for cystic fibrosis and bronchiectasis”. Seminars in respiratory and critical care medicine. 34 (3): 297–304. doi:10.1055/s-0033-1348469. PMID 23821505.