Broască

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Broască
Fosilă: Triasic inferior - prezent, 250–0 mln. ani în urmă
Anoures.jpg
Litoria caerulea
Clasificare științifică
Regn: Animalia
Subregn: Eumetazoa
Supraîncrengătură: Deuterostomia
Încrengătură: Chordata
Subîncrengătură: Vertebrata
Infraîncrengătură: Gnathostomata
Supraclasă: Tetrapoda
Clasă: Amphibia
Subclasă: Lissamphibia
(neclasificat): Salientia
Ordin: Anura
Fischer von Waldheim, 1813
Frog distribution.png
Distribuția broaștelor (cu negru)
Groene kikker op bankirai.jpg

Broască (Anura) este un ordin de animale amfibii tetrapode, fără coadă când sunt adulte (anure), cu picioarele dinapoi mai lungi, adaptate pentru sărit, cu gura largă și cu ochii bulbucați. Forma larvară, branhiată și înotătoare, prezentând o coadă care dispare la metamorfoză, este denumită mormoloc.

Broasca de baltă adultă trăiește atât în apă (unde se adăpostește și reproduce), cât și pe uscat (unde se hrănește). Nările de pe vârful botului se închid când se află în apă. Broaștele se înmulțesc prin ouă, care, neavând cochilie, sunt depuse în apă.

Broasca adultă se hrănește cu omizi, limacși, melci mici, insecte adulte, râme: tot ce se mișcă pe uscat și este suficient de mic pentru a îi intra în gură. Prinde prada sărind pe ea sau apropiindu-se și încleind-o cu limba, protractilă. Mormolocul este omnivor și se hrănește rozând alge, cadavre de insecte, pești, icre moarte, iar în caz de foamete, mormolocii se pot devora între ei recurgând la canibalism, cei mai mari atacându-i pe cei mai mici, accelerându-și metamorfoza și reușind astfel să perpetueze specia.

Broaștele și mormolocii lor sunt foarte sensibili la poluări, la viroze și la bolile provocate de ciuperci (mucegaiuri acvatice). Prezența lor denotă existența unui echilibru biologic în ecosistem, chiar dacă acesta conține macro-deșeuri (fiare vechi și alte gunoaie).

Sistemul extern[modificare | modificare sursă]

Are corpul format din: cap, trunchi și membre (broaștele sunt primele vertebrate tetrapode - cu patru membre).

Capul[modificare | modificare sursă]

Este de formă triunghiulară, are ochi mari aurii, capabili să distingă culorile, dar mai ales mișcarea. Ochii sunt ținuți bulbucați când animalul pândește, dar pot fi acoperiți printr-o pleoapă străvezie și chiar retractați în craniu sub apă, sau când broasca se sforțează să înghită o pradă mare. Nările se închid când intră în apă. Ea are două feluri de respirații:
-cutanee
-pulmonară
Urechea este mai evoluată decât la pești. Are o limbă subțire având glande care secretă o substanță cleioasă. Limba ei este ușor despicată la vârf.

Trunchiul[modificare | modificare sursă]

Are o piele fără solzi cu glande ce secretă o substanță alunecoasă și bactericidă (mucus).

Membrele[modificare | modificare sursă]

Membrele anterioare sunt mai scurte decât cele posterioare și au 4 degete terminate cu gheare. Locomoția este dublă : pe uscat, mergând sau sărind, iar prin apă, înotând cu puternicele labe posterioare, palmate.

Sistemul intern[modificare | modificare sursă]

Sistemul nervos mai dezvoltat decât la pești prefigurează dezvoltarea creierului animalelor terestre.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Broască
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Broască
Wikispecies
Wikispecies conține informații legate de Broască