Brest Arena

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Brest Arena

Brest Arena
AmplasareBoulevard de Plymouth
29200 Brest, Franța
Nume completBrest Arena
Coordonate48°23′15.3″N 4°31′11.3″V ({{PAGENAME}}) / 48.387583°N 4.519806°V
Începutvara 2012
Deschis13 septembrie 2014
ProprietarBrest métropole
OperatorBrest'aim
Cost construcție42.000.000 €[1]
ArhitectHérault Arnod Architectes
BeneficiarBrest Bretagne Handball
Capacitate6.000 locuri (spectacole)
5.544 locuri (box)
5.006 locuri (baschet)
4.077 locuri (handbal)
Dimensiuni110 m × 70 m[2];
13.500 m2
Prezență onlinePagina oficială

Brest Arena este o sală multifuncțională din Brest, Franța, având o capacitate de 2000–5000 de locuri[3], în funcție de configurație. Brest Arena a fost inaugurată pe 13 septembrie 2014, cu scopul de a găzdui mari competiții sportive, antrenamentele echipelor sau concerte de mare amploare.

Context[modificare | modificare sursă]

Inaugurarea de pe 13 septembrie 2014.

Aglomerarea Brest nu dispunea la începutul anilor 2000 de o infrastructură suficientă capabilă să găzduiască mari concerte sau evenimente sportive de anvergură. Pentru concerte și spectacole, principalele săli erau Quartz (1500 de locuri), La Carène (1300 de locuri) și Parcul Expozițional Penfeld (12000 de locuri). Nu exista o sală de mare capacitate construită special pentru găzduirea concertelor din cadrul marelor turnee naționale. În ceea ce privește evenimentele sportive, Consiliul Regional al Bretaniei considera ca prioritate construirea în vestul regiunii a unei infrastructuri capabile să găzduiască marile competiții și turnee. Inițial, deci, sala de concerte și arena sportivă au fost propuse ca două proiecte separate de către lista electorală a uniunii de stânga la alegerile municipale din 2008: realizarea unui Zénith în zona Froutven și construirea unui Palat al Sporturilor pe malul drept al fluviului Penfeld.[4][5]

Însă reducerea finanțării publice, în special a celor de înzestrare a instituțiilor de stat, și contextul crizei financiare mondiale, au pus sub semnul întrebării aceste angajamente. A fost deschisă o dezbatere la scară națională privind necesitatea construirii de săli multifuncționale în detrimentul celor proiectate pentru o singură activitate. Această dezbatere a fost alimentată în mod special de „raportul Constantini - Arena 2015”, făcut public în martie 2010 de către Secretariatul de Stat al Sporturilor. Acest raport favoriza clar ideea de multifuncționalitate a marilor săli de evenimente:

„Separarea utilizării între spectacole și sport, dacă se prelungește, va conduce sportul profesionist francez de sală către un ireversibil impas și va împiedica perspectivele lui de dezvoltare. Franța trebuie imediat, fără întârziere, să intre în era sălilor multifuncționale moderne. În momentul în care capacitatea financiară a colectivităților teritoriale face obiectul unei vigilențe crescute, cum am putea întoarce spatele unui obiectiv de raționalizare și de punere în comun?”[6]

Acesta a fost contextul în care Brest Métropole Océane a hotărât, în 2010, fuziunea celor două proiecte și a decis realizarea unei săli polivalente care să permită găzduirea în același loc a unor spectacole sportive și a unor concerte. Această construcție multifuncțională a fost inițial numită Marea Sală de Spectacole Sportive și Evenimente (în franceză Grande Salle de Spectacles Sportifs et Évènementiels)[7], prescurtat G3SE, primind ulterior titlul de Arenă, în 2012.

Sala a fost ridicată în zona numită „Polygone”, în cartierul Malul Drept din Brest, cu scopul realizării unui echilibru între marile săli similare ale aglomerației Brest și pentru a favoriza dezvoltarea vestului metropolei. Arena a fost realizată pe locul unui fost poligon de tir, ulterior terenuri de manevră pentru exercițiile marinei[8] și pistă de aterizare, mai apoi barăci militare și în final terenuri de fotbal.

Prezentare[modificare | modificare sursă]

Având o capacitate variabilă de 2000–5000 de locuri în configurația „sport” și de 6000 de locuri în configurația „spectacole”, această incintă găzduiește, începând cu septembrie 2014, manifestări sportive de înalt nivel și spectacole muzicale.

Arhitectură și caracteristici tehnice[modificare | modificare sursă]

Brest Arena

Proiectul arhitectonic al Brest Arena a fost încredințat biroului Herault-Arnod Architectes, care a câștigat concursul din februarie 2008. Proiectul, având o suprafață utilă de 14500 m2, a fost realizat în colaborare cu dUCKS scéno pentru scenografia sălii și cu cabinetul Lasa pentru studiile acustice.

Sala este echipată cu un sistem de încălzire prin podea.[9]

Exteriorul este placat în mare parte cu oțel gri metalizat. Aspectul său este caracterizat în special prin „coșurile” sale, care amintesc de cele ale pacheboturilor. Zece dintre ele servesc la iluminarea naturală a sălii prin intermediul luminatoarelor, iar celelalte două asigură ventilația ansamblului.

Brest Arena este prima sală din Franța care a dispus de marca „Arenă”.

Acces[modificare | modificare sursă]

Lângă sală a fost construită o parcare de 520 de locuri. Sala este de asemenea direct conectată la linia A de tramvai[1] prin intermediul stației „Polygone”. Accesul în sală se face pe două pasarele: una care leagă parcarea de sală, cealaltă care leagă sala de stația de tramvai.[1]

Evenimente[modificare | modificare sursă]

Evenimente sportive[modificare | modificare sursă]

Brest Bretagne Handball este clubul găzduit permanent de sală[10]. Clubul de baschet Étendard de Brest a disputat și el acolo câteva meciuri de gală. Clubul de hochei pe gheață Albatros de Brest nu poate totuși juca în Brest Arena, deoarece dimensiunile sălii nu permit instalarea terenului.

Evenimente găzduite

Alte evenimente[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c „Brest métropole océane : Brest Arena, le nouvel équipement du sport et des spectacles en Bretagne” (în franceză). collectiviteslocales.fr. Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ „Brest Arena. Le couteau suisse du spectacle” (în franceză). Le Télégramme. . Accesat în . 
  3. ^ „Présentation de l'équipement” (în franceză). Pagina oficială a Brest Arena. Accesat în . 
  4. ^ „François Cuillandre : Un programme, 62 propositions concrètes” (în franceză). actu.fr. . Accesat în . 
  5. ^ „Un Zénith à Brest, quand et où ?” (în franceză). brest.maville.com. . Accesat în . 
  6. ^ Daniel Constantini, Frédéric Besnier (martie 2010). „Arenas 2015 - Rapport de la Commission Grandes Salles” (în franceză). La Documentation française. Accesat în . 
  7. ^ „GRANDE SALLE DE SPECTACLES SPORTIFS ET ÉVÉNEMENTIELS” (în franceză). architopik.lemoniteur.fr. . Accesat în . 
  8. ^ „Polygone de la Marine et terrain d'aviation (détruit)” (în franceză). Inventarul General al Patrimoniului Cultural din Bretania. . Accesat în . 
  9. ^ „Brest Arena” (în franceză). Pagina oficială a Herault-Arnod. Accesat în . 
  10. ^ Ronan Guennoc (). „Le président de la FFBB en visite à Brest, hier. Siutat : « Un changement de gouvernance »” (în franceză). Le Télégramme. 
  11. ^ „Championnat de France de tennis de table”. Accesat în . 
  12. ^ „Tennis de table. Les championnats de France 2016 à Brest”. Accesat în . 

Legături externe[modificare | modificare sursă]