Brețcu, Covasna

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Brețcu)
Salt la: Navigare, căutare
Brețcu
Bereck
—  Sat  —
Vedere panoramică asupra satului
Vedere panoramică asupra satului
Brețcu se află în România
Brețcu
Brețcu
Brețcu (România)
Localizarea satului pe harta României
Coordonate: Coordonate: 46°2′34″N 26°18′16″E / 46.04278°N 26.30444°E / 46.04278; 26.3044446°2′34″N 26°18′16″E / 46.04278°N 26.30444°E / 46.04278; 26.30444

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Flag of Kovászna County.png Covasna
Comună ROU CV Bretcu CoA.jpg Brețcu

SIRUTA 64103

Altitudine 600 m.d.m.

Populație (2011)
 - Total 2.467 locuitori

Fus orar EET (+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (+3)
Cod poștal 527060
Prefix telefonic +40 x67 [1]

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Brețcu în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Brețcu în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773

Brețcu (în maghiară Bereck) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Covasna, Transilvania, România. Se află în partea de est a județului, în Depresiunea Târgu Secuiesc, pe valea omonimă.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Localitatea Brețcu este situată pe valea cu același nume, la poalele Munților Nemira și Vrancei, pe drumul european E574 și DN11, Târgu Secuiesc - Bacău, la intrarea în pasul Oituz, la o altitudine de 600 m.

Scurt istoric[modificare | modificare sursă]

Săpăturile arheologice făcute de-a lungul vremii pe teritoriul satului au demonstrat existența omului aici încă din cele mai vechi timpuri, astfel, în pasul Oituz s-a descoperit un vârf de lance de bronz, iar în albia pârâului Brețcu un topor de piatră aparținând culturii Coțofeni.

Pe o terasă de la poalele dealului Stejar în nord-vestul satului, în locul numit "Cetate", se găsește castrul roman Angustia, construit în anul 102, de pământ cu palisadă, apoi reclădit în piatră, cu porțile pe cele patru laturi flancate de turnuri patrulatere și turnuri rotunde de luptă la colțuri. În interiorul castrului s-au găsit fragmente de ceramică autentică de factură dacică, modelată cu mâna sau lucrată la roată, o monedă imitație dacică de argint după o drahmă a lui Alexandru Macedon, un denar republican și un denar imperial de la Vespasian și Traian. Pe teritoriul satului s-au mai descoperit un celt de bronz, un vârf de lance și un topor de piatră având forma ciocanelor de aramă, toate aparținând Epocii Bronzului. În apropierea satului se semnalează și urmele unei așezări de tip Monteoru. G. Popa Lisseanu a aratăt într-o lucrare că în zona Brețcului a existat un vechi ducat sau cnezat românesc.[2] Atestarea este cuprinsă într-o diplomă a regelui Sigismund din anul 1426. "Ioan-Chinezul, numit și Ungurul și Radul, fiul lui Țacu, din comuna românească Brețcu se prezintă înaintea regelui Sigismund și-l roagă să confirme privilegiile și libertățile comunei lor. Regele Sigismund admite ca românii din comuna Brețcu să fie și de acum înainte supuși numai jurisdicției ducelui lor și să păzească și pe viitor frontiera Transilvaniei dinspre Moldova". Acest document este și prima atestare a localității.

Economie[modificare | modificare sursă]

Economia localității se bazează pe industria de confecții, industria de exploatare și prelucrarea primară a lemnului, pe activitatea comercială, dar și pe agricultură și creșterea animalelor.

Atracții turistice[modificare | modificare sursă]

  • Biserica ortodoxă Sfântul Nicolae, construită în anul 1783, cu abside laterale, având două turnuri, unul înalt în stil gotic deasupra intrării, iar celălalt, mai mic, deasupra naosului.
  • Biserica romano-catolică
  • Castrul roman Augustia
  • Casa memorială Gábor Áron
  • Situl arheologic

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ G. Popa Lisseanu Originea secuilor si secuizarea romanilor Ed. Pur Si Simplu, Bucuresti, 2003, p.69, ISBN 973-86261-4-5

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Județul Covasna, Monografie, Stanca C. Gitta R. Ed. Sport Turism București 1980
  • Repertoriul Arheologic al județului Covasna, Cavruc V. ISBN 973-0-00-735-7
  • Județul Covasna, Pisota I. Mihai E. Ivănescu M. Ed. Academiei RSR București 1975