Sari la conținut

Bos

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Acest articol se referă la un gen de mamifere. Pentru o companie, vedeți Bos Automotive. Pentru o localitate, vedeți Boș.
Bos
Fosilă: Pleistocen mijlociu–recent
Vacă (Bos taurus)
Clasificare științifică
Regn: Animalia
Încrengătură: Chordata
Subîncrengătură: Vertebrata
Clasă: Mammalia
Subclasă: Theria
Infraclasă: Eutheria
Ordin: Artiodactyla
Familie: Bovidae
Subfamilie: Bovinae
Gen: Bos
Linnaeus, 1758
Specia tip
Bos taurus[1]
Linnaeus, 1758
Specii

vezi text

Modifică text Consultați documentația formatului

Bos (din latinescul bōs: vacă, bou, taur) este un gen de bovine care include, printre altele, vitele sălbatice și domestice.

Genul Bos este adesea împărțit în patru subgenuri: Bos, Bibos, Novibos și Poephagus. Cu toate acestea, începând cu anii 1980, mulți specialiști în taxonomie consideră că includerea acestor ultime trei diviziuni în genul Bos – fără a include și bizonul – face ca grupul să fie parafiletic. În sensul său tradițional, genul cuprinde cinci specii actuale,[2] însă numărul lor crește la opt dacă varietățile domestice sunt considerate specii separate, și la zece dacă includem și genul înrudit Bison.[3][4][5] Se consideră că majoritatea raselor moderne de vite domestice (inclusiv taurinele europene și zebu), deși nu absolut toate, provin din bourul dispărut.[6][7] Altele, cum ar fi vitele de Bali și gaurul domestic (gayal), își au originea în specii de Bos din Asia de Sud și de Sud-Est.

Taxonomie

[modificare | modificare sursă]

n 2003, Comisia Internațională pentru Nomenclatură Zoologică a tranșat o dispută de lungă durată privind denumirea acelor specii (sau perechi de specii) din genul Bos care cuprind atât forme sălbatice, cât și domestice. Comisia „a păstrat utilizarea a 17 nume specifice bazate pe speciile sălbatice, care sunt anterioare sau contemporane cu cele bazate pe formele domestice”, confirmând denumirea de Bos primigenius pentru bour și Bos gaurus pentru gaur. Dacă vitele domestice și gaurul domestic (gayal) sunt considerate specii separate, acestea trebuie numite Bos taurus și Bos frontalis; totuși, dacă sunt considerate ca făcând parte din aceeași specie cu rudele lor sălbatice, speciile comune vor purta numele de Bos primigenius și Bos gaurus.[8]

În anii 2010, analizele genetice complexe ale liniilor de bovine au stabilit că genul Bison trebuie retrogradat la statutul de subgen al lui Bos pentru a menține monofilia acestuia din urmă, de vreme ce ambele specii actuale de bizon sunt integrate filogenetic în interiorul genului Bos.[5] Relațiile specifice evidențiate de aceste analize au arătat că cele două specii actuale de bizon sunt cele mai apropiate rude una de cealaltă, iar pe baza ADN-ului nuclear, cele mai apropiate rude ale lor din genul Bos sunt iacii. ADN-ul mitocondrial al zimbrului european a contrazis însă rezultatul obținut prin ADN-ul nuclear, arătând o înrudire mai strânsă cu vitele domestice, în timp ce ADN-ul mitocondrial al bizonului american a confirmat legătura strânsă cu iacii indicată de ADN-ul nuclear. Se presupune că această discrepanță dintre ADN-ul mitocondrial al bizonului american și cel al zimbrului se datorează, cel mai probabil, unei sortări incomplete a liniilor evolutive sau unei introgresii genetice în genomul speciei B. bonasus de la alte specii de Bos.[5][9][10]

Relațiile membrilor genului Bos pe baza genomurilor nucleare după Sinding și colab. 2021.[11]

Bos

Bos primigenius + Bos taurus (bour și vite)

Bos mutus (iac sălbatic)

Bison bison (bizon american)

Bison bonasus (zimbru)

Bos javanicus (banteng)

Bos gaurus (gaur)

Bos sauveli (kouprey)

Specii

[modificare | modificare sursă]

Sunt cunoscute următoarele specii:[2][12]

Galerie

[modificare | modificare sursă]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ↑ International Commission on Zoological Nomenclature (). „Opinion 75. Twenty-Seven Generic Names of Protozoa, Vermes, Pisces, Reptilia and Mammalia Included in the Official List of Zoological Names”. Smithsonian Miscellaneous Collections. 73 (1): 35–37.
  2. 1 2 Grubb, Peter (). „Bos”. În Wilson, Don E.; Reeder, DeeAnn M. Mammal Species of the World. A Taxonomic and Geographic Reference (ed. 3rd (online edition)). Baltimore: Johns Hopkins University Press. ISBN 978-0-8018-8221-0.
  3. ↑ Groves, C. P., 1981. Systematic relationships in the Bovini (Artiodactyla, Bovidae). Zeitschrift für Zoologische Systematik und Evolutionsforschung, 4:264-278., quoted in Don E. Wilson & DeeAnn M. Reeder (editors). 2005. Mammal Species of the World. A Taxonomic and Geographic Reference (3rd ed), Johns Hopkins University Press: "Bison". (online edition )
  4. ↑ Groves, C. P. & Grubb, P. 2011. Ungulate taxonomy. The Johns Hopkins University Press, Baltimore, Maryland.
  5. 1 2 3 4 Wang, K., Lenstra, J. A., Liu, L., Hu, Q., Ma, T., Qiu, Q., & Liu, J. (2018). Incomplete lineage sorting rather than hybridization explains the inconsistent phylogeny of the wisent. Communications biology, 1(1), 1-9.
  6. ↑ van Vuure, Cis (martie 2003). De Oeros – Het spoor terug (Raport) (în neerlandeză). publisher=Stichting Kritisch Bosbeheer, Sectie Natuurbeheer van Wageningen Universiteit, Afdeling Natuur van het Ministerie van de Vlaamse Gemeenschap, & Wetenschapswinkel. pp. 1–340. ISBN 90-6754-678-X. rapport 186. Accesat în .
  7. ↑ Briggs, H.M. and Briggs, D.M. (1980). Modern Breeds of Livestock. Macmillan Publishing
  8. ↑ International Commission on Zoological Nomenclature (). „Opinion 2027 (Case 3010). Usage of 17 specific names based on wild species which are pre-dated by or contemporary with those based on domestic animals (Lepidoptera, Osteichthyes, Mammalia): conserved”. The Bulletin of Zoological Nomenclature. 60 (1): 81–84.
  9. ↑ Sinding, Mikkel-Holger S.; Ciucani, Marta M.; Ramos-Madrigal, Jazmín; Carmagnini, Alberto; Rasmussen, Jacob Agerbo; Feng, Shaohong; Chen, Guangji; Vieira, Filipe G.; Mattiangeli, Valeria; Ganjoo, Rajinder K.; Larson, Greger (). „Kouprey (Bos sauveli) genomes unveil polytomic origin of wild Asian Bos”. iScience (în engleză). 24 (11). Bibcode:2021iSci...24j3226S. doi:10.1016/j.isci.2021.103226. ISSN 2589-0042. PMC 8531564 Accesibil gratuit. PMID 34712923.
  10. ↑ Grange, Thierry; Brugal, Jean-Philip; Flori, Laurence; Gautier, Mathieu; Uzunidis, Antigone; Geigl, Eva-Maria (septembrie 2018). „The Evolution and Population Diversity of Bison in Pleistocene and Holocene Eurasia: Sex Matters”. Diversity (în engleză). 10 (3): 65. Bibcode:2018Diver..10...65G. doi:10.3390/d10030065 Accesibil gratuit.
  11. ↑ Sinding, M.-H. S.; Ciucani, M. M.; Ramos-Madrigal, J.; Carmagnini, A.; Rasmussen, J. A.; Feng, S.; Chen, G.; Vieira, F. G.; Mattiangeli, V.; Ganjoo, R. K.; Larson, G.; Sicheritz-Pontén, T.; Petersen, B.; Frantz, L.; Gilbert, M. T. P. (). „Kouprey (Bos sauveli) genomes unveil polytomic origin of wild Asian Bos”. iScience. 24 (11). Bibcode:2021iSci...24j3226S. doi:10.1016/j.isci.2021.103226. PMC 8531564 Accesibil gratuit. PMID 34712923.
  12. ↑ Martínez-Navarro, Bienvenido; Narjess, Karoui-Yaakoub; Oms, Oriol; Amri, Lamjed; López-García, Juan Manuel; Zerai, Kamel; Blain, Hugues-Alexandre; Mtimet, Moncef-Saïd; Espigares, María-Patrocinio; Ben Haj Ali, Nebiha; Ros-Montoya, Sergio; Boughdiri, Mabrouk; Agustí, Jordi; Khayati-Amma, Hayet; Maalaoui, Kamel; Om El Khir, Maahmoudi; Sala, Robert; Othmani, Abdelhak; Hawas, Ramla; Gómez-Merino, Gala; Solè, Àlex; Carbonell, Eudald; Palmqvist, Paul (aprilie 2014). „The early Middle Pleistocene archeopaleontological site of Wadi Sarrat (Tunisia) and the earliest record of Bos primigenius”. Quaternary Science Reviews. 90: 37–46. Bibcode:2014QSRv...90...37M. doi:10.1016/j.quascirev.2014.02.016. Accesat în .
  13. ↑ „Bos bison Linnaeus, 1758”. Arhivat din original la . Accesat în .
  14. ↑ „Bos bonasus Linnaeus, 1758”. Arhivat din original la . Accesat în .
  15. 1 2 Biolib.cz, Genus - Bisons Arhivat în , la Wayback Machine.

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Bos&oldid=17900476