Boris Kalin

Boris Kalin
Date personale
Născut	24 iunie 1905 Solkan, Comuna urbană Nova Gorica, Slovenia
Decedat	22 mai 1975 (69 de ani) Ljubljana, Republica Socialistă Slovenia, RSF Iugoslavia
Frați și surori	Zdenko Kalin[*][[Zdenko Kalin (sculptor sloven)|​]]
Copii	Nives Kalin Vehovar[*][[Nives Kalin Vehovar |​]]
Cetățenie	Republica Socialistă Federativă Iugoslavia  Regatul Italiei (24 iunie 1905–18 iunie 1946)  Austro-Ungaria
Ocupație	sculptor
Limbi vorbite	limba slovenă
Activitate
Domeniu artistic	sculptură
Studii	Akademija likovnih umjetnosti u Zagrebu[*][[Akademija likovnih umjetnosti u Zagrebu (art school in Zagreb)|​]]
Mișcare artistică	realism
Opere importante	Grobnica narodnih herojev[*][[Grobnica narodnih herojev (World war II memorial in Slovenia)|​]]
Influențat de	Ivan Meštrović
Premii	Premiul Prešeren

Boris Kalin (n. 24 iunie 1905, Solkan, Comuna urbană Nova Gorica, Slovenia – d. 22 mai 1975, Ljubljana, Republica Socialistă Slovenia, RSF Iugoslavia) a fost un sculptor sloven. A creat în principal figuri clasice, monumente publice și nuduri. Unele dintre sculpturile sale sunt păstrate la Castelul Brdo, ca parte a colecției sale de artă slovenă modernă.

Biografie

Kalin s-a născut în Solkan la 24 iunie 1905, care era atunci o suburbie a orașului austro-ungar Gorizia și acum face parte din Nova Gorica, Slovenia. A urmat liceul tehnic din Ljubljana și și-a continuat studiile între 1924 și 1929 la Academia de Arte Frumoase din Zagreb cu profesorii Rudolf Valdec, Frano Kršinić^⁠(d), Ivo Kredić și Ivan Meštrović.

Din 1945 până în 1970, Kalin a predat sculptura la Academia de Arte Frumoase din Ljubljana; a fost și decanul acesteia timp de două mandate. A predat mai multor colegi mai tineri care au devenit artiști europeni de seamă.

Kalin a fost unul dintre puținii sculptori sloveni care a stăpânit sculptura în piatră.

În 1953 a devenit membru cu drepturi depline al Academiei Slovene de Științe și Arte.

A decedat la Ljubljana.

Fratele său mai mic Zdenko Kalin a fost, de asemenea, un sculptor proeminent.

Muncă

Pentru munca sa, a primit de trei ori Premiul Prešeren: în 1947 pentru statuia sa „Fata de cincisprezece ani” (Petnajstletna), despre care se spune că o reprezintă pe fiica sa, în 1948 pentru statuia sa „Portretul Mareșalului Tito” (Portret Maršala Tita), iar în 1950 pentru „Monumentul Războiului de Eliberare a Poporului” (Spomenik narodnoosvobodilni borbi) din Vrhnika.

Note

• Valič, Judita (15 decembrie 2005). „Pozabljeni poet podob”. Dobro Jutro. Regionalni mediji d.o.o. Arhivat din original la 9 aprilie 2008. Accesat în 9 aprilie 2008.