Sari la conținut

Biserica romano-catolică din Oravița

45°02′23″N 21°42′58″E (Biserica romano-catolică din Oravița) / 45.03967°N 21.71622°E
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Biserica romano-catolică
Poziționare
Coordonate45°02′23″N 21°42′58″E ({{PAGENAME}}) / 45.03967°N 21.71622°E
Localitateoraș Oravița
Țara România
AdresaPiața Unirii 1
Edificare
Data începerii construcției1718
Data finalizării1722
Clasificare
Cod LMICS-II-m-B-11177
Cod RAN51127.05
Nava spre altar
Sfântul Ioan Nepomuk

Biserica romano-catolică este un monument istoric aflat pe teritoriul orașului Oravița, județul Caraș-Severin. Figurează pe lista monumentelor istorice cod LMI CS-II-m-B-11177[1].

Oravița (în română 1924: Oravița Montană, maghiară Oravicabánya, mai demult Németoravica, în germană Deutsch-Orawitz) este un oraș în județul Caraș-Severin, Banat, România. Localitatea este atestată documentar în anul 1690 cu denumirea Oravicza[2].

În anul 1718 s-au stabilit pe versantul vestic al văii Oraviței, primii coloniști tirolezi. Ei și-au construit o bisericuță din lemn în Kreuzwiese sau Poiana în cruce. Datorită acestei denumiri a poienii credincioșii romano-catolici au avut ca și sărbătoare principală ziua de 14 septembrie, (Înălțarea Sfintei Cruci). În 14 septembrie ani de-a rândul romano-catolicii, după Sfânta Liturghie, urcau în procesiune la bisericuța Kreuzwiese.

În același an a fost pusă piatra de temelie a actualei biserici, construcția fiind terminata în anul 1722. La sfințire împăratul Carol al VI-lea a donat bisericii o așchie din lemnul Crucii lui Cristos, adusă de la Ierusalim.

Tabloul altarului principal, reprezentând Răstignirea Mântuitorului, a fost realizat în anul 1774 de pictorul vienez Franz Wagenchon.

A fost sfințită abia în anul 1936, de către episcopul Augustin Pacha[3].

Casa parohială este atestată din anul 1693, când a poposit aici contele Luigi Ferdinando Marsigli, dar nu se cunoaște exact anul construirii. A fost refăcută în 1736, prădată în timpul conflictului austro-turc din 1738 și reparată din nou în perioada 1740-1756.

Din 1793 și până în 2002 a găzduit o serie de instituții: școala elementară germană și gimnaziul latin de 4 clase, muzeul de carte veche și pinacoteca, biroul primarului, școala tehnică sanitară și mai multe firme de producție. În 2002 clădirea a revenit proprietarului de drept: parohia romano-catolică din Oravița[4].

  1. ^ http://www.cultura.ro/sites/default/files/inline-files/LMI-CS.pdf
  2. ^ Oraviţa | ERDÉLY, BÁNSÁG ÉS PARTIUM TÖRTÉNETI ÉS KÖZIGAZGATÁSI HELYSÉGNÉVTÁRA | Kézikönyvtár (în maghiară), www.arcanum.com 
  3. ^ Biserica Romano-Catolică – Urbanism.Oravița,  
  4. ^ WR, Parohia romano-catolica, Oravita, www.welcometoromania.ro 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]


Imagini din exterior

[modificare | modificare sursă]

Imagini din interior

[modificare | modificare sursă]