Biserica Sfinții Arhangheli din Cîrnățeni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Biserica „Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil”⁠ din Cîrnățeni
Informații generale
Confesiuneortodoxă
HramSf. Arhangheli Mihail și Gavriil
Țara Republica Moldova
LocalitateCîrnățeni, raionul Căușeni
raion Raionul Căușeni
Coordonate46°39′9″N 29°29′30″E ({{PAGENAME}}) / 46.65250°N 29.49167°E
Istoric
Sfințire1818
Perioadă construcțiesec. XVIII–1818
Localizare

Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din satul Cîrnățeni, edificiu cunoscut în documentele vechi și drept Biserica sf. Mihail, este un monument de arhitectură din sec. XIX ocrotit de stat[1].

Istoric[modificare | modificare sursă]

Biserica „Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil”⁠ din satul Cîrnățeni a fost inițial construită din lemn în sec, XVIII. Data exactă a construcției nu se știe. După 1812 biserica a fost reconstruită în piatră, iar în 1818 a fost finisată clopotnița.

Hramul Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil era ales de mai multe biserici în acea vreme pentru a avea îngeri ocrotitori ai localității împotriva năvălirilor tătare și otomane.

La începutul sec. XX biserica dispunea de un local pentru școala bisericească, construit în 1861 și o moșie ce mărginea cu domeniul Efremov (Ponset) de la Leuntea (Grădinița)[2], cu un fond funciar de 18 ha[3].

Icoanele din catapeteasma bisericii din satul Cîrnățeni au fost aduse de la mănăstirea Curchi[4]. Catapeteasma a fost reconstruită în anii 90 de meșterul popular Anton Port din s. Popeasca[5].

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Registrul Monumentelor Republicii Moldova”. Guvernul Republicii Moldova. Portalul Guvernamental al Datelor Deschise. Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ Sergiu Bacalov (). Nobilii basarabeni de origine franceză Ponset/Poncet/ – stăpânii moșiei Leuntea din ținutul Bender. În: Studii de arhondologie și genealogie. Vol. III. Academia de Științe a Moldovei. Institutul de Istorie. p. 195. 
  3. ^ Nicolae Stoicescu (). Anuarul Arhiepiscopiei Chișinăului, 1930,1932,1933. Tip. Eparhială, Chișinău. p. 112. 
  4. ^ Eugen Bâzgu (). Un repertoriu al bisericilor de lemn și zid din Basarabia, alcătuit de Arhimandritul Visarion Puiu la 1920. În: Buletin Științific. Revista de Etnografie, Științele Naturii și Muzeologie (Serie Nouă). 2014, nr. 21(34). Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, Chișinău. p. 84. ISSN 1857-0054. 
  5. ^ „Moldova este plină de oameni creativi plini de invenții. Unul dintre ele se află în satul Popeasca”. Accesat în .