Biblioteca Municipală B. P. Hasdeu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Biblioteca Municipală B.P. Hasdeu
B.P. Hasdeu Municipal Library
Logo Biblioteca B. P. Hasdeu (MD).jpg
Sediul Central al Bibliotecii Municipale B.P. Hasdeu.jpg
Sediul central
Tip bibliotecă
Înființare 1877 (1877)
Adresă bd. Ștefan cel Mare 148, Chișinău, Republica Moldova
Colecție
Obiecte colecționate cărți, jurnale, ziare, reviste, baze de date, hărți, timbre
Mărime peste 1 200 000 de exemplare
Acces și utilizatori
Populație deservită cetățenii municipiului Chișinău
Alte informații
Director Mariana Harjevschi
Site oficial hasdeu.md

Biblioteca Municipală B.P. Hasdeu este o rețea de biblioteci publice compusă din 27 de filiale, situate în cele cinci sectoare ale orașului Chișinău. Sediul central este amplasat în centrul orașului, într-o clădire-monument istoric.

Fondul tradițional și cel electronic cuprinde peste 1 mln de volume cu profil universal: ediții de referință, monografii, beletristică, literatură științifică, cartea de artă, volume pentru copii.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Sediul central al Bibliotecii Municipale B. P. Hasdeu
„Efectul domino” cu cărți, în incinta sediului central al Bibliotecii Municipale B. P. Hasdeu (video)

Biblioteca Municipală din Chișinău a fost deschisă la 19 octombrie 1877 [1], atunci când primar a fost Carol Schmidt. Colecția era constituită din 8073 volume, cărți și reviste, cedate orașului în urma închiderii, din lipsă de mijloace, a Bibliotecii Guberniale, ultima fiind înființată în 1832. În 1902 Biblioteca Publică Municipală Chișinău acumulează 40 000 de volume.

În momentul Unirii cu România biblioteca poseda aproximativ 100.000 volume, dintre care 200 volume în limba română, restul publicațiilor fiind în limba rusă, franceză, germană etc.

După 1918 Biblioteca a fost reorientată spre o activitate națională. La 1932 din aproximativ 110 000 volume erau - în limba română 13.608 volume, iar în limba rusă 93.800.

În 1941 odată cu începerea celui de-al II-lea război mondial biblioteca a fost distrusă într-un incendiu. Din 1902 și până la 1940 biblioteca a funcționat în localul Primăriei Municipiului Chișinău.

În noiembrie 1944 a fost reînființată cu denumirea de Biblioteca orășenească N1. Inițial ocupa o cameră de 10 m² în localul Inspectoratului de Învățământ Chișinău, pe str. Podoliei nr. 97, și dispunea de 1900 de volume. În 1950 a fost transferată într-o clădire[2] cu un istoric: fostul Hotel Suisse, ulterior restaurant-cantină „Dnestr” (Nistru) pe str. Lenin, actualmente bd. Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 148, unde se află și în prezent. Din anul 1950 și până în 1988 a purtat numele ideologului rus A.A. Jdanov.

În primii ani de activitate biblioteca oferea serviciile împrumut, sală de lectură, serviciul prelucrare a documentelor, o bibliotecă itinerantă și 4 puncte de servire.

Din 1988 Biblioteca Municipală poartă numele omului de cultură român Bogdan Petriceicu Hasdeu.

Din anul 1975 până în 1990 a fost în fruntea Sistemului Centralizat de biblioteci al orașului Chișinău. În 1991 în urma decentralizării sistemelor de biblioteci, conform ordinului Ministerului Culturii și Cultelor nr. 219 din 10 octombrie 1991, Biblioteca Centrală orășenească a primit statut de Bibliotecă Municipală.

Structură[modificare | modificare sursă]

Rețeaua bibliotecii include 4 centre specializate: Biblioteca Publică de Drept[3], Biblioteca de Arte „T. Arghezi” și Centrul Academic Internațional Eminescu, Centrul de carte germană; 6 biblioteci pentru minoritățile naționale: de carte și cultură evreiască „I. Mangher”, rusă „M. Lomonosov”[4], ucraineană „L. Ukrainka”, bulgară „H. Botev”, găgăuză „M. Ciachir” și poloneză „A. Mickiewicz”, cu colecții în limbile respective, 9 biblioteci organizate în parteneriat cu bibliotecile din România: Alba Iulia, L. Rebreanu, Maramureș, O. Ghibu, Ovidius, Ștefan cel Mare, Târgoviște, Târgu-Mureș, Transilvania; 6 departamente cu funcții metodice: Management Infodocumentar, Memoria Chișinăului[5], Studii și Cercetări, Tehnologia Informației, Dezvoltare și Comunicare, Terotehnologie.

În cadrul Bibliotecii Municipale se află și Centrul Național de Excelență Profesională pentru Bibliotecari (CNEPB) constituit în baza Memorandumului între Primăria Municipiului Chișinău, Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu" și Reprezentanța din Republica Moldova a Fundației IREX Programul Novateca[6], Asociația Bibliotecarilor din RM[7].

Lista de filiale[modificare | modificare sursă]

Structura rețelei de biblioteci include sediul principal, 9 filiale deschise în parteneriat cu biblioteci județene din România, 3 biblioteci specializate, 6 filiale ale minorităților naționale, 2 filiale pentru adulți și 6 pentru copii.[8]

Denumire Categorie Anul fondării Amplasare Fond
(la 1 ianuarie 2017)
Număr de utilizatori
(la 1 decembrie 2017)
 
Biblioteca Centrală sediul central 1877 Centru 226.893 24.851
Sala de Lectură Germană 1998 4.820
Alba Iulia filială în parteneriat cu
biblioteci județene din România
1998 Buiucani 30.999 3.993
Onisifor Ghibu 1992 Centru 55.207 2.952
Maramureș 2001 Botanica 24.614 4.051
Ovidius 1994 Centru 40.679 5.392
Liviu Rebreanu 1988, r.2007 Rîșcani 29.816 5.274
Ștefan cel Mare și Sfânt Botanica 32.473 3.881
Târgoviște 1995 Buiucani 43.406 3.504
Târgu-Mureș 1996 Rîșcani 39.337 2.267
Transilvania Ciocana 61.885 10.280
Filiala de Arte „Tudor Arghezi” bibliotecă specializată 1964 Rîșcani 67.092 6.423
Biblioteca Publică de Drept 2001 Centru 18.128 9.889
Centrul Academic Eminescu 2000 Botanica 21.719 9.533
Hristo Botev filială a minorităților naționale Rîșcani 20.797 3.968
Mihail Ciachir Rîșcani 22.917 2.451
Mihail Lomonosov 1948 Botanica 119.171 8.511
Ițic Mangher r.1991 Centru 52.937 8.769
Adam Mickiewicz 1966, r. 2005 Centru 26.126 2.196
Lesia Ukrainka r.1991 Buiucani 17.286 2.723
Codru filială pentru adulți 1961 Botanica 41.157 1.941
Miron Costin 1969 Rîșcani 23.438 3.609
V. Bielinski filială pentru copii 1947 Buiucani 26.475 3.949
Alexandru Donici 1961 Rîșcani 31.663 3.416
Maria Drăgan 1971 Ciocana 32.699 1.487
Alecu Russo 1979 Ciocana 25.600 3.418
Nicolae Titulescu 1977 Botanica 20.796 2.892
Traian 1978, r.1985 Botanica 29.207 1.462

Activitate editorială[modificare | modificare sursă]

Cercetarea-bibliografic-local-contribuii-considerabile-la-scrierea-memoriei-chiinuiene-11-638.jpg

Biblioteca Municipală B.P. Hasdeu este un centru de cercetare biblioteconomică și bibliografică. Din anul 1990 Biblioteca Municipală B.P. Hasdeu a elaborat și publicat peste 120 de cercetări bibliografice cu caracter local, variate ca tip: monografii bibliografice, biobibliografice, cercetări istorico-literare, bibliografii-cataloage, bibliografii (selective, curente, retrospective). Anual se publică peste 10 publicații (bibliografii, studii istorico-literare, cercetări biblioteconomice și de marketing).

Din anul 2002 Biblioteca Municipală B.P. Hasdeu editează Revista de biblioteconomie, științe ale informării și de cultură BiblioPolis — un instrument de comunicare științifică profesională, disponibil pe site-ul bibliotecii.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Юбилейный сборник города Кишинева (Chișinău. Ediție jubiliară). 1812-1912. Ч. 1. Кишинев, 1812. стр.155-157
  2. ^ Vasile Malanețchi. „Câte ceva despre edificiul central al Bibliotecii Municipale „Bogdan Petriceicu-Hasdeu” din Chișinău. http://hasdeu.md/despre-bibliotecaitemi-cladirea-sediului-central-al-bm-8/. Accesat la 6 octombrie 2017. 
  3. ^ Biblioteca Publica de Drept”. Pll.md. http://www.pll.md. Accesat la 26 ianuarie 2017. 
  4. ^ Biblioteca M.V. Lomonosov. „Biblioteca M.V. Lomonosov. http://lomonosovka.hasdeu.md/Main.html. Accesat la 11 decembrie 2015. 
  5. ^ Departamentul Memoria Chisinaului. „Departamentul Memoria Chisinaului. https://orasulmeuchisinau.wordpress.com/. Accesat la 11 decembrie 2015. 
  6. ^ Novateca. http://novateca.md. Accesat la 24 octombrie 2017. 
  7. ^ Asociația Bibliotecarilor din Republica Moldova. http://abrm.md. Accesat la 24 octombrie 2017. 
  8. ^ Raport 2016” (PDF). Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu”. https://issuu.com/bibliotecahasdeu/docs/raport_2016_bm_b.p._hasdeu. Accesat la 26 decembrie 2017. 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Ișaev, Maria. Biblioteca Municipală "Bogdan Petriceicu-Hasdeu" din Chișinău : (1877-2002) : etape, contexte, conexiuni și incursiuni istorice. Chisinau: Colograf, 2002.
  • Primăria va muta Biblioteca Municipală. In: Viața Basarabiei. 25 martie 1933, p. 2.
  • Programul bibliotecilor publice din Chișinău. In: Viața Basarabiei. 25 noiembrie 1933, p. 2
  • Bâzgan, I. Biblioteca Municipiului Chișinău. In: Viața Basarabiei. 21 octombrie 1934, p. 2.
  • Bezviconnâi, Gh. Biblioteca orașului Chișinău. In: Viața Basarabiei. 5 octombrie 1934, p. 2.
  • Bugetul general de venituri și cheltuieli pe exercițiul 1934/35. Ch.: Imprimeria Chișinău, 1934. 78 p. (Primăria Municipiului Chișinău. Stat de personal al Bibliotecii).
  • Kidel, Alexandru. Grandoarea și decăderea unui lăcaș de cultură: Biblioteca orașului Chișinău. In: Viața Basarabiei. 28, 29 septembrie 1934, pp. 3; 30.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Biblioteca Municipală B. P. Hasdeu