Sari la conținut

Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu”

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.
Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu”

Sediul central
Țara Moldova  Modificați la Wikidata
Tipbibliotecă
Înființare1877  (1877)
Adresăbd. Ștefan cel Mare și Sfânt 148, Chișinău, Republica Moldova
Coordonate47°01′34″N 28°49′51″E ({{PAGENAME}}) / 47.02602°N 28.83076°E
Colecție
Obiecte colecționatecărți, jurnale, ziare, reviste, baze de date, hărți, timbre
Mărimepeste 1 200 000 de exemplare
Acces și utilizatori
Populație deservităcetățenii municipiului Chișinău
Alte informații
DirectorMariana Harjevschi
Contact
hasdeu.md
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu” este o rețea de biblioteci publice compusă din 27 de filiale, situate în cele cinci sectoare ale orașului Chișinău. Sediul central este amplasat în centrul orașului, într-o clădire-monument istoric.

Fondul tradițional și cel electronic cuprinde peste 1 milion de volume cu profil universal: ediții de referință, monografii, beletristică, literatură științifică, cartea de artă, volume pentru copii.

Istoric

[modificare | modificare sursă]
„Efectul domino” cu cărți, în incinta sediului central al Bibliotecii Municipale B. P. Hasdeu (video)

Biblioteca Municipală din Chișinău a fost deschisă la 19 octombrie 1877,[1] atunci când primar era Carol Schmidt. Colecția era constituită din 8.073 de volume, cărți și reviste, cedate orașului în urma închiderii, din lipsă de mijloace, a Bibliotecii Guberniale, ultima fiind înființată în 1832. În 1902 Biblioteca Publică Municipală Chișinău acumulează 40.000 de volume.

În momentul Unirii cu România biblioteca poseda aproximativ 100.000 volume, dintre care 200 volume în limba română, restul publicațiilor fiind în limbile rusă, franceză, germană etc.

După 1918 Biblioteca a fost reorientată spre o activitate națională. La 1932 din aproximativ 110.000 volume erau – în limba română 13.608 volume, iar în limba rusă 93.800.

În 1941, odată cu începerea celui de-al doilea război mondial, biblioteca a fost distrusă într-un incendiu. Din 1902 și până la 1940 biblioteca a funcționat în clădirea primăriei.

În noiembrie 1944 a fost reînființată cu denumirea de Biblioteca orășenească N1. Inițial ocupa o cameră de 10 m² în localul Inspectoratului de Învățământ Chișinău, pe str. Podoliei nr. 97, și dispunea de 1.900 de volume. În 1950 a fost transferată[2] într-o clădire istorică: fostul Hotel Suisse, ulterior restaurant-cantină „Dnestr” (Nistru) pe str. Lenin, actualmente bd. Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 148, unde se află și în prezent. Din anul 1950 și până în 1988 a purtat numele ideologului rus A. A. Jdanov.

În primii ani de activitate biblioteca oferea serviciile împrumut, sală de lectură, serviciul prelucrare a documentelor, o bibliotecă itinerantă și 4 puncte de servire.

Din 1988 Biblioteca Municipală poartă numele omului de cultură român Bogdan Petriceicu Hasdeu.

Din anul 1975 până în 1990 a fost în fruntea Sistemului Centralizat de biblioteci al orașului Chișinău. În 1991 în urma decentralizării sistemelor de biblioteci, conform ordinului Ministerului Culturii și Cultelor nr. 219 din 10 octombrie 1991, Biblioteca Centrală orășenească a primit statut de Bibliotecă Municipală.

Structură

[modificare | modificare sursă]

Rețeaua bibliotecii include 4 centre specializate: Biblioteca Publică de Drept, Biblioteca de Arte „T. Arghezi”, Centrul Academic Internațional „Mihai Eminescu” și Sala de lectură germană; 6 biblioteci pentru minoritățile naționale: de carte și cultură evreiască „I. Mangher”, rusă „M. Lomonosov”, ucraineană „L. Ukrainka”, bulgară „H. Botev”, găgăuză „M. Ciachir” și poloneză „A. Mickiewicz”, cu colecții în limbile respective; 9 biblioteci organizate în parteneriat cu bibliotecile din România: „Alba Iulia”, „L. Rebreanu”, „Maramureș”, „O. Ghibu„, „Ovidius”, „Ștefan cel Mare”, „Târgoviște”, „Târgu Mureș”, „Transilvania”; 9 secții cu funcții metodice: Managementul Resurselor Informaționale, Memoria Chișinăului,[3] Studii și Cercetări, Tehnologia Informației, Comunicare, Dezvoltare Servicii, Monitorizare și evaluare, Logistică, Activitate editorială.

În cadrul Bibliotecii Municipale se află și Centrul de Formare Continuă pentru Bibliotecari (CFCB) constituit în baza Memorandumului între Primăria Municipiului Chișinău, Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” și Reprezentanța din Republica Moldova a Fundației IREX Programul Novateca.[4]

Institutul Goethe din München la 18 decembrie 1998 a inaugurat la Biblioteca Municipală din Chișinău un centru informativ accesibil publicului – Deutscher Lesesaal,[5] sub patronajul Institutului Goethe de la București. Deutscher Lesesaal (Sala de lectură germană) a fost deschisă în cadrul unui program al Guvernului Federal German pentru aprovizionarea cu resurse informaționale a Europei Centrale.

Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, în parteneriat cu Spitalul Clinic Municipal de Copii „V. Ignatenco” din Chișinău, la data de 31 ianuarie 2020, au deschis o bibliotecă, Filiala „Valentin Ignatenco”,[6] scopul căreia este de a oferi accesul la informare și lectură pentru diverse categorii de persoane internate la staționar.

Lista de filiale

[modificare | modificare sursă]

Structura rețelei de biblioteci include sediul principal, 9 filiale deschise în parteneriat cu biblioteci județene din România, 4 biblioteci specializate, 6 filiale ale minorităților naționale și 6 pentru copii.[7]

Denumire Categorie Anul fondării[8](și redeschiderii) Amplasare Colecție
(la 1 ianuarie 2023)[9] 		Număr de utilizatori activi
(la 1 ianuarie 2023)
 
Biblioteca Centrală filială 1877 Buiucani 220.336 5.432
Sala de Lectură Germană (Deutscher Lesesaal) colecție specializată 1998 5.504 0
„Alba Iulia” filială în parteneriat cu
biblioteci județene din România 		1998 Buiucani 33.549 4.202
Onisifor Ghibu 1992 Buiucani 52.841 6.776
„Maramureș” 2001 Botanica 28.039 1.067
„Ovidius” 1947, r. 1994 Centru 45.555 5.385
„Liviu Rebreanu” 1988, r. 2007 Rîșcani 35.565 7.995
„Ștefan cel Mare și Sfânt” 1947, r. 2004 Botanica 33.365 3.234
„Târgoviște” 1995 Buiucani 46.693 5.535
„Târgu Mureș” 1996 Rîșcani 42.034 2.809
„Transilvania” 1987, r. 1991 Ciocana 63.266 13.147
Filiala de Arte „Tudor Arghezi” filială specializată 1964 Rîșcani 57.314 2.840
Biblioteca Publică de Drept 2001 Centru 20.386 6.689
Centrul Academic Internațional „Mihai Eminescu” 2000 Botanica 27.901 12.573
„Valentin Ignatenco” 2020 Botanica 817 774
„Hristo Botev” filială a minorităților naționale 1961, r. 1992 Rîșcani 23.548 4.443
„Mihail Ciachir” 1968, r. 1992 Rîșcani 26.003 3.329
„Mihail Lomonosov” 1948 Botanica 104.038 877
„Ițic Mangher” 1978, r. 1991 Rîșcani 39.373 2.725
„Adam Mickiewicz” 1966, r. 2005 Centru 28.673 2.325
„Lesia Ukrainka” 1950, r. 1991 Buiucani 16.031 3.090
„Codru” filială 1961 Botanica 35.369 1.031
„Miron Costin” 1969 Rîșcani 24.022 1.744
„Vissarion Bielinski” 1947 Buiucani 28.735 4.840
„Alexandru Donici” 1961 Rîșcani 27.182 5.329
„Maria Drăgan” 1971 Ciocana 26.061 1.869
„Nicolae Titulescu” 1977 Botanica 20.213 3.247
„Traian” 1978, r. 1986 Botanica 31.354 918

Conducere

[modificare | modificare sursă]

Actualul director al bibliotecii este Mariana Harjevschi.[10] Aceasta lucrează la bibliotecă din anul 1997, când, fiind studentă, lucra după ore în echipa de automatizare și informatizare, contribuind la realizarea catalogului electronic al bibliotecii. Ulterior, s-a alăturat echipei filialei Bibliotecii publice de drept, în același timp ținând și cursuri la specialitatea Biblioteconomie și Asistență Informațională a Facultății de Jurnalism de la Universitatea de Stat din Moldova.

Din 1989/1990 până în 2013 director al bibliotecii a fost bibliografa Lidia Kulikovski.

Acces

[modificare | modificare sursă]

Biblioteca este deschisă publicului pentru informare, studiu, participare la diverse activități și vizite ghidate. Doar persoanele cu un cardul de utilizator pot accesa servicii și colecții. Acest card gratuit, unic și netransmisibil este eliberat în cele 27 de filiale ale Bibliotecii Municipale  în baza buletinul de identitate (sau  în baza oricărui alt act de identitate) și semnarea unui Acord cu biblioteca.

Împrumutul documentelor la domiciliu se efectuează rezidenților din municipiul Chișinău, deținători ai unui buletin de identitate valabil, persoanelor cu viză de flotant, non-rezidenților cu serviciu stabil în Chișinău și persoanelor străine temporar stabilite în oraș.

Activitate editorială

[modificare | modificare sursă]

Biblioteca Municipală B.P. Hasdeu este un centru de cercetare biblioteconomică și bibliografică. Din anul 1990 Biblioteca Municipală B.P. Hasdeu a elaborat și publicat peste 120 de cercetări bibliografice[11] cu caracter local, variate ca tip: monografii bibliografice, biobibliografice, cercetări istorico-literare, bibliografii-cataloage, bibliografii (selective, curente, retrospective, ghiduri). Anual se publică peste 10 publicații (bibliografii, studii istorico-literare, cercetări biblioteconomice și de marketing).

Din anul 2002 Biblioteca Municipală B.P. Hasdeu editează Revista de biblioteconomie, științe ale informării și de cultură BiblioPolis[12] – un instrument de comunicare științifică profesională, varianta online disponibilă pe site-ul bibliotecii.

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ Юбилейный сборник города Кишинева (Chișinău. Ediție jubiliară). 1812-1912. Ч. 1. Кишинев, 1812. стр.155-157
  2. ^ Vasile Malanețchi. „Câte ceva despre edificiul central al Bibliotecii Municipale „Bogdan Petriceicu-Hasdeu" din Chișinău”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ Secția Memoria Chisinaului. „Chișinău, orașul meu”. Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”. Accesat în . 
  4. ^ „Novateca”. Accesat în . 
  5. ^ „Goethe-institut Rumanien”. Accesat în . 
  6. ^ „A fost deschisă o bibliotecă într-un spital pentru copii din Chișinău”. Moldpress. . Accesat în . 
  7. ^ „Raport 2016” (PDF). Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu”. Accesat în . 
  8. ^ Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”. „hasdeu.md”. Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  9. ^ Raport de activitate 2018
  10. ^ diez.md. „Mariana Harjevschi: Mi-aș dori ca bibliotecile noastre să arate așa cum le văd peste hotare”. Accesat în . 
  11. ^ „HAPEs - Institutional repository of "B.P. Hasdeu" Municipal LibraryHome”. Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”. Accesat în . 
  12. ^ „Revista BiblioPolis”. Biblioteca Municiaplă „B.P. Hasdeu”. Accesat în . 

Bibliografie

[modificare | modificare sursă]
  • Ișaev, Maria. Biblioteca Municipală "Bogdan Petriceicu-Hasdeu" din Chișinău : (1877-2002) : etape, contexte, conexiuni și incursiuni istorice. Chisinau: Colograf, 2002.
  • Primăria va muta Biblioteca Municipală. In: Viața Basarabiei. 25 martie 1933, p. 2.
  • Programul bibliotecilor publice din Chișinău. In: Viața Basarabiei. 25 noiembrie 1933, p. 2
  • Bâzgan, I. Biblioteca Municipiului Chișinău. In: Viața Basarabiei. 21 octombrie 1934, p. 2.
  • Bezviconnâi, Gh. Biblioteca orașului Chișinău. In: Viața Basarabiei. 5 octombrie 1934, p. 2.
  • Bugetul general de venituri și cheltuieli pe exercițiul 1934/35. Ch.: Imprimeria Chișinău, 1934. 78 p. (Primăria Municipiului Chișinău. Stat de personal al Bibliotecii).
  • Kidel, Alexandru. Grandoarea și decăderea unui lăcaș de cultură: Biblioteca orașului Chișinău. In: Viața Basarabiei. 28, 29 septembrie 1934, pp. 3; 30.

Legături externe

[modificare | modificare sursă]

Materiale media legate de Biblioteca Municipală B. P. Hasdeu la Wikimedia Commons

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Biblioteca_Municipală_„B._P._Hasdeu”&oldid=16136956