Berladnici

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Țara Bârladnicilor după Alexandru Boldur
Formațiunile politice românești în secolele IX - XIII

Berladnicii (uneori Bârladnici) au fost o populație de origine controversată, care s-a stabilit în partea central-sudică a Moldovei, se presupune cu centrul în aria orașului Bârlad, și regiunile adiacente până în zona Lăpușnei (Republica Moldova). După V. Spinei, izvoarele scrise și arheologice exclud existența în secolul al XII-lea a unui teritoriu românesc subordonat cnezatului de Halici[1] Pe de altă parte V. Spinei arată că descoperirile arheologice corespunzătoare secolelor XI—XIII nu lasă să se întrevadă vreo diferențiere tipologică sau cantitativă a materialelor recuperate în zona Bârladului care să le individualizeze față de acelea din ținuturile din centrul și sudul Moldovei.

Cronica rusească Ipatiev menționează în 1159 un război între Cneazul Iaroslav din Halici și vărul său Ivan Berladnic, și că acesta din urmă a fugit către cumani in orașele de langa Dunăre. Și s-au aliat cu el mulți cumani și berladnici fiind peste 6000 de oameni[2].

În 1161, berladnicii au capturat portul Oleșie la gura de vărsare a Niprului, ceea ce a provocat daune grave negustorilor kieveni.

S-au ocupat preponderent cu pescuitul, vânătoarea și meșteșugăritul. Au practicat jaful, participând adeseori alături de cumani, la raiduri contra orașelor kievene. Nobilimea berladnicilor era constituită din boieri și cnezi refugiați, care au încercat crearea unei țari dunărene[3].

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ V. Spinei, Moldova in secolele XI-XIV,EDITURA ȘTIINȚIFICA Șl ENCICLOPEDICA, BUCUREȘTI,1982, p.144
  2. ^ Cronică Ipatievskaia, pag 497.
  3. ^ Мохов Н. А. Молдавия эпохи феодализма. — Кишинёв: Картя Молдовеняскэ, 1964. — С. 82—84.