Banca Israelului
| Banca Israelului ebraică בנק ישראל arabă بنك إسرائيل | |
. | |
Sediul central al băncii | |
| Banca centrală din | Israel |
|---|---|
| Sediu | |
| Înființare | |
| Guvernator | Amir Yaron |
| Monedă | Shekel |
| Cod ISO 4217 | ILS |
| Rezerve | 211 710 milioane de Dolar[1] |
| Rata de împrumut | 4,50% (ianuarie 2024)[2] |
| Prezență online | |
| site oficial canal YouTube profil de LinkedIn | |
| Ordine | |
| Înlocuiește | Bank Leumi |
| Modifică date / text | |
Banca Israelului (în engleză Bank of Israel, în ebraică בנק ישראל, în arabă بنك إسرائيل) este banca centrală a Israelului. Sediul central al băncii se află în Ierusalim, iar o sucursală operează în Tel Aviv. Guvernatorul actual este Amir Yaron.[3]
Banca Israelului are următoarele obiective:
- menține stabilitatea prețurilor și a sistemului financiar din Israel;
- administrează și implementează politica monetară;
- desfășoară operațiuni pe piața valutară;
- supraveghează și reglementează sistemul bancar;
- gestionează rezervele valutare și infrastructura pieței financiare;
- emite bancnote și monede în șechelul israelian.
Istoric
[modificare | modificare sursă]După obținerea independenței în 1948, dreptul de emitere a monedei i-a fost conferit Băncii Anglo-Palestine în 1950.
În 1951 a fost înființat un comitet pentru crearea unei bănci centrale de stat. Aceasta avea independență limitată, cu obligația de a finanța guvernul la nevoie, eliminată ulterior în 2010 printr-o reformă legislativă.
Banca Israelului a fost înființată la 24 august 1954 cu funcțiile de emisie și reglementare de la Ministerul de Finanțe.
În 1978, banca a primit control asupra schimburilor valutare.
În 1985, Guvernul de Uniune Națională a adoptat un Plan de Stabilitate Economică pentru a combate criza economică unde inflația ajunsese la 450% în 1984. Planul a inclus:
- reduceri bugetare;
- scăderi salariale reale;
- dobânzi ridicate;
- stabilizarea cursului valutar;
- înghețarea temporară a prețurilor;
- interzicerea finanțării deficitului de către bancă;
- vechiul șechel a fost înlocuit cu noul șechel prin eliminarea a trei zerouri.
Din 1992, banca gestionează politica monetară pentru a atinge ținta de inflație stabilită de guvern (1-3% pe an).
În 2008, guvernatorul Stanley Fischer a reacționat rapid la criza economică globală prin reducerea dobânzilor, cumpărarea rezervelor valutare și obligațiunilor guvernamentale. În această perioada, banca s-a reorganizat intern.
În 2010, Banca Israelului a fost clasată prima în lume pentru eficiență de către IMD.[4][5]
Guvernatori
[modificare | modificare sursă]| Rang | Nume | Mandat |
|---|---|---|
| 1er | David Horowitz | (1954-1971) |
| 2 | Moshe Sanbar | (1971-1976) |
| 3 | Arnon Gafni | (1976-1981) |
| 4 | Moshe Mendelbaum | (1982-1986) |
| 5 | Michael Bruno | (1986-1991) |
| 6 | Jacob A. Frenkel | (1991-2000) |
| 7 | David Klein | (2000-2005) |
| 8 | Stanley Fischer | (2005-2013) |
| 9 | Karnit Flug | (2013-2018) |
| 10 | Amir Yaron[6] | (2018-) |
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ „Israel Foreign Exchange Reserves, 2001 – 2025 | CEIC Data” (în engleză). www.ceicdata.com. Accesat în .
- ↑ „404 | בנק ישראל - הבנק המרכזי של ישראל” (în ebraică). www.boi.org.il. Accesat în .
- ↑ „The Organisation and Structure of Central Banks”.
- ↑ „'Israel's economy most durable in face of crises'” (în engleză). Ynetnews. . Accesat în .
- ↑ „Bank of Israel hikes interest rate to 4.5%”, Globes (în engleză), , accesat în
- ↑ „Nadine Baudot-Trajtenberg becomes acting BoI Governor”, Globes (în engleză), , accesat în