Sari la conținut

Balada din Hevsursk

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Balada din Hevsursk

Afișul românesc al filmului
Rating
Titlu originarხევსურული ბალადა
Gendramă  Modificați la Wikidata
RegizorȘota Managadze[*]​  Modificați la Wikidata
ScenaristGheorghi Mdivani[*]​  Modificați la Wikidata
Director de imagineGheorghi Celidze[*]​  Modificați la Wikidata
MuzicaRevaz Laghidze[*]​  Modificați la Wikidata
DistribuțieSofiko Ciaureli[*]​[1]
Tenghiz Arcivadze[*]​
Levan Pilpani[*]​
Zurab Kapianidze[*]​
Dodo Abașidze[*]​
Kote Daușvili[*]​  Modificați la Wikidata
Premiera  Modificați la Wikidata
Premiera în România  (1966-11-04)
Țara Uniunea Sovietică  Modificați la Wikidata
Limba originalălimba rusă  Modificați la Wikidata
Prezență online
Internet Movie Database
Allmovie
Česko-Slovenská filmová databáze
Kinopoisk
The Movie Database
elFilm
PORT.hu
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Balada din Hevsursk (în georgiană ხევსურული ბალადა, transliterat: Khevsuruli balada, în rusă Хевсурская баллада, transliterat: Hevsurskaia ballada) este un film dramatic sovietic din 1966, produs de studioul Gruzia-film și regizat de cineastul georgian Șota Managadze.[2][3][4] Rolurile principale au fost interpretate de actorii georgieni Sofiko Ciaureli, Tenghiz Arcivadze, David Abașidze, Kote Daușvili[4][5][6][7] și Levon Pilpani.[7]

Acțiunea filmului are loc în regiunea montană Hevsureti din nordul Georgiei (care făcea parte atunci din RSS Gruzină a Uniunii Sovietice),[3][4][8][9] un ținut izolat de pantele abrupte și înzăpezite ai lanțului muntos Caucazul Mare, în care viața oamenilor este deosebit de aspră și civilizația modernă pătrunde cu o mare dificultate.[3][10] Din această cauză, tradițiile străvechi ale muntenilor hevsuri s-au păstrat în mare parte neatinse, fiind transmise de la o generație la alta.[3][10][11][12][13] În acest spațiu natural izolat se desfășoară o poveste de dragoste[3][8][13][14] „cu rezonanțe de legendă” între artistul Imeda Zviadauri și frumoasa localnică Mzekala, care se încheie însă printr-o confruntare dramatică[3][13] cauzată de necesitatea respectării unor obiceiuri locale dure și învechite.[8][10][14]

Filmul sovietic a fost descris de critici ca un „poem liric”[3][4][14][15] și s-a bucurat de o popularitate considerabilă în rândul cinefililor sovietici, fiind vizionat de 17 milioane de spectatori.[16][17] Balada din Hevsursk a fost distins în anul 1967 cu premiul Golden Edelweiss la Festivalul Internațional de Film de la Toronto,[18] iar actrița Sofiko Ciaureli a obținut premiul II la cea de-a doua ediție a Festivalului Unional de Film, care a avut în anul 1966 la Kiev.[17]

Rezumat

[modificare | modificare sursă]
Atenție: urmează detalii despre narațiune și/sau deznodământ.

Rămas orfan în copilărie[10][18] după uciderea tatălui său, Ghvtiso, într-un duel sângeros, Imeda Zviadauri a fost luat de un prieten al tatălui său din regiunea montană Hevsureti și a crescut în orașul Tbilisi (capitala RSS Gruzine),[18] absolvind cursuri universitare de pictură[10][13] și devenind un artist talentat.[5][13][18] După cincisprezece ani,[18] la invitația verișorului său, Aluda, el se reîntoarce în satul său natal Șatili din munții Georgiei,[4][5][10][13][17][18] unde regăsește casele vechi din piatră construite pe o pantă abruptă și tradițiile strămoșești de care se rupsese în trecut.[5] Frumusețea acestor locuri îndepărtate și izolate, păstrate aproape intacte în vremurile moderne, îi provoacă o revelație[5] și îl determină să-și amâne întoarcerea la Tbilisi, iar Imeda începe să deseneze cu pasiune, fiind fascinat de peisajele naturale și de muntenii hevsuri.[18]

În această perioadă, Imeda se îndrăgostește de frumoasa Mzekala, cumnata lui Aluda, pe care o iubea, de asemenea, localnicul hevsur Torgvai,[10][17][18] iar fata, care dorea să exploreze o lume nouă, diferită de cea pe care o cunoscuse în satul natal,[5] îi împărtășește sentimentele.[13][17] Dragostea idilică a celor doi nu durează însă prea mult.[5] Înfuriat de îndrăzneala orășeanului, Torgvai își provoacă rivalul la un duel cu sabia, potrivit unui vechi obicei local, iar Imeda este nevoit să se apere și îl rănește mortal, fără să vrea, pe Torgvai.[5][17][18] Uciderea lui Torgvai atrage dorința de răzbunare a rudelor victimei.[5][17] Aluda și tatăl său, Mghelika, hotărăsc să-l ascundă pe Imeda, dar căderea timpurie a primei zăpezi (ceea ce semnifică începerea iernii) creează pericolul blocării trecătorii și, în consecință, al izolării satului. Cei doi îndrăgostiți decid să fugă pe ascuns pentru a scăpa de rudele însetate de sânge ale lui Torgvai.[17][18] Deplasarea lor este însă dificilă, din cauza drumului înzăpezit, iar urmăritorii îi ajung din urmă.[17][18] Un urmăritor încearcă să-l împuște de la mare distanță pe Imeda,[17][18] dar glonțul pe care îl trage o ucide în schimb pe Mzekala.[5][17][18]

Cuprins de tristețe, pictorul se stabilește în satul natal, unde, fără voie, lăsase în urma sa două victime, și încearcă să perpetueze în creațiile sale artistice imaginea ființei iubite.[5]

Distribuție

[modificare | modificare sursă]

Dublaj de voce (în limba rusă)

[modificare | modificare sursă]

Producție

[modificare | modificare sursă]

Scenariul filmului a fost scris de dramaturgul georgian Gheorghi Mdivani (1905–1981).[5][6][19][21][22][23] Filmul a fost produs de compania Gruzia-film (Грузия-фильм)[2][3][7][9][11][15][24] din Tbilisi[25] și a fost regizat de cineastul georgian Șota Managadze (1903–1977),[2][3][4][6][19][26][27] autorul unor filme cunoscute în spațiul sovietic precum Maeștrii baletului gruzin (1955), Floarea zăpezii (1959), Nana (1961) și Cine călărește calul (1963) și tatăl viitorului regizor georgian Nodar Managadze (1943–2006), care era considerat în acea vreme „unul dintre cei mai valoroși regizori sovietici din generația vîrstnică”.[28] Șota Managadze a fost ajutat de fiul său, Nodar, ca asistent de regie.[29] Producția a fost coordonată de directorul Grigol Svaneli.[29]

Producătorii filmului i-au distribuit în rolurile principale pe actorii georgieni Sofiko Ciaureli,[4][5][6][7][19][30][31] Tenghiz Arcivadze,[4][5][6][7][19][21][32] David Abașidze, Kote Daușvili[4][5][6][7][19] și Levon Pilpani.[7] Actrița Sofiko Ciaureli (1937–2008), fiica renumitului regizor georgian Mikheil Ciaureli (1894–1974),[28][33][34][35] era cunoscută publicului sovietic din filmele dramatice Poveste despre o fată (1960), regizat chiar de tatăl ei,[28][30][31] și Între două iubiri (1961).[30][31]

Filmările au fost realizate în anul 1965[9][18] pe peliculă alb-negru pentru ecran lat[8][9] (prin procedeul cinemascop)[9] sub coordonarea directorului de imagine Gheorghi Celidze.[5][12][17][18][21][22][29] Decorurile filmului au fost proiectate de scenograful Șota Gogolașvili,[17][18][29] costumele au fost realizate de Kahaber Huțișvili (menționat pe generic Kahi Kusișvili), iar efectele speciale au foost coordonate de Gheorghi Useinașvili.[29] Sunetul a fost înregistrat de inginerul Rapiel Kezeli,[18][29] iar muzica a fost compusă de compozitorul georgian Revaz (Rezo) Laghidze.[17][18][22][29] Montajul peliculei a fost realizat de Vasili Dolenko.[29] Filmul are o durată de 89 de minute, iar lungimea peliculei este de 2.450 de metri.[18]

Lansare

[modificare | modificare sursă]

Balada din Hevsursk a fost vizionat în premieră în mai 1966 la cea de-a doua ediție a Festivalului Unional de Film, care a avut loc în perioada 21–31 mai 1966 la Kiev (RSS Ucraineană),[17][36] și a avut parte de o lansare limitată în cinematografele din Tbilisi la 1 decembrie 1966 și de o premieră oficială la Moscova în 19 decembrie 1966.[37] Interesul publicului sovietic a fost destul de mare, filmul fiind vizionat de 17,0 milioane de spectatori în cinematografele din URSS.[16][17] Ca urmare a acestui succes, compania Sovexportfilm a organizat o operațiune de distribuire în mai multe țări precum Republica Socialistă România (4 noiembrie 1966),[6][15][19][38] Danemarca (6 decembrie 1966), Finlanda (30 decembrie 1966),[37] Republica Democrată Germană (premieră cinematografică pe 17 februarie 1967 și premieră TV pe 20 septembrie 1968 la DFF 1),[22][37] Republica Populară Ungară (13 aprilie 1967) și Suedia (25 octombrie 1976).[37]

Premiera filmului în România a avut loc în ziua de 4 noiembrie 1966[6][15][19][39][40][41][42] la cinematograful „Republica” din București,[6][11][23][26][43][44][45] în cea de-a doua zi a Festivalului anual al filmului sovietic, după ce în prima zi fusese difuzată coproducția româno-sovietică Tunelul, regizată de Francisc Munteanu;[11][15][23][26][45][46][47] delegația cineaștilor sovietici care a participat la festival a fost condusă de Vahtang Kuprava, președintele Comitetului de Stat pentru Cinematografie din R.S S. Gruzină,[48] și a inclus-o, de asemenea, pe actrița georgiană Sofiko Ciaureli.[12] O altă difuzare a filmului Balada din Hevsursk a fost organizată în seara zilei de 9 noiembrie 1966 la cinematograful „Victoria" din Iași, unde a avut loc atunci un spectacol de gală consacrat deschiderii locale a Festivalului filmului sovietic,[48][49][50][51][52] la care au luat cuvântul prof.dr.doc. Gavril Istrate de la Universitatea „Al. I. Cuza” (președintele Comitetului regional pentru cultură și artă), Vahtang Kuprava (conducătorul delegației sovietice) și Sofiko Ciaureli (interpreta rolului feminin principal din acest film).[48][51][52] Balada din Hevsursk, care a fost descris în presa epocii drept un „poem cinematografic închinat vieții și străvechilor obiceiuri ale oamenilor din munții Gruziei”,[44][45] „un poem cinematografic [...] închinat muntenilor de pe culmile Kazbekului și despre care cîndva scria cu atîta gingășie Lermontov”,[15] un „poem liric consacrat oamenilor din munții Gruziei”[2] sau „un poem liric emoționant, dedicat oamenilor și obiceiurilor populației” din munții Georgiei,[4] a intrat apoi în rețeaua cinematografică națională a României[2][27][53] și a rulat începând din 9 ianuarie 1967[4][54][55] în unele cinematografe bucureștene precum Victoria și Aurora (ianuarie 1967),[4][54][55][56][57][58][59] Excelsior și Rahova (ianuarie 1967),[60][61][62][63][64][65] Flacăra (ianuarie 1967),[66][67][68][69][70] Buzești și Volga (ianuarie–februarie 1967),[71][72][73][74][75] Pacea (februarie 1967),[76][77][78][79] Ferentari (februarie 1967),[80][81][82][83][84] Cotroceni (februarie 1967),[85][86][87][88][89] Drumul Sării (februarie 1967),[90][91][92][93][94] Cosmos (martie 1967)[95][96] și Crîngași (martie 1967),[97][98][99][100][101] dar și în unele cinematografe din alte orașe (de exemplu, la Iași,[50][51][52][48][102][103] Baia Mare,[14][104] Bacău,[105] Cluj,[106] Constanța,[7][107] Suceava,[108] Sibiu,[109][110][111] Câmpulung Moldovenesc,[112] Galați,[113] Pitești,[114] Târgu Mureș,[115] Focșani,[116] Onești,[117] Tulcea,[118] Tecuci,[119] Dorohoi,[120] Brașov,[121] Botoșani,[122] Oradea,[123] Vaslui,[124] Vatra Dornei,[125] Mangalia,[126] Salonta,[127] Bârlad,[128] Târgu Neamț,[129] Covasna,[130] Craiova,[131] Luduș,[132] Lugoj,[133] Iernut,[134] Cisnădie,[135] Odorheiu Secuiesc,[136] Timișoara,[137] Fălticeni[138] și Pașcani[139]), inclusiv până în iulie 1978.[139]

Recepție

[modificare | modificare sursă]

Aprecieri critice

[modificare | modificare sursă]
Casele fortificate din Șatili au fost asemănate cu...

Criticul ziarului românesc Informația Bucureștiului a descris Balada din Hevsursk ca un „veritabil poem liric”[3][11] desfășurat într-un spațiu natural fermecător și straniu, care conține o poveste de dragoste „cu rezonanțe de legendă” și „confruntări dramatice dintre caractere puternic conturate”.[3] Într-o altă cronică din același ziar s-a consemnat că filmul sovietic al lui Șota Managadze ar fi „oarecum înrudit” cu capodopera Umbrele strămoșilor uitați (1965) a cineastului armeano-ucrainean Serghei Paradjanov.[24] Jurnalista Silvia Cinca, specializată în teatrologie, scria în revista română Cinema că acțiunea acestui film sovietic se desfășoară „într-un sat din creierul munților, unde casele par fortărețe medievale, bătute în piatră” și că elementele naturale spectaculoase caracteristice acelor locuri (spațiul vast, munții înalți și păsările care zboară la altitudini amețitoare) reprezintă simboluri ale unei comunități libere, cu visuri și pasiuni puternice.[21] Potrivit Silviei Cinca, Balada din Hevsursk conține „o poezie emanată de psihologia eroilor”, dar, cu toate acestea, „valoarea filmului constă însă nu în faptele care reliefează individualitatea pictorului, ci în cele care înfățișează viața satului, tradițiile cu un pronunțat caracter național”.[21] Concluzia jurnalistei era că regizorul Șota Managadze părea să fi fost fermecat de mirajul acelor locuri pitorești și a tradițiilor inedite și, cu ajutorul operatorului Gheorghi Celidze, a conferit filmului un aspect parțial documentar, cu imagini deosebit de expresive.[21]

La rândul ei, filoloaga Antoaneta Tănăsescu semnala în revista culturală Contemporanul că Balada din Hevsursk „depășește, ocolește, de cele mai multe ori, tratarea pitorească și spectaculoasă in sine pe care subiectul abordat ar fi oferit-o cu generozitate” deoarece „cineaștii au găsit tonul convingător, au reliefat cu autenticitate reacția umană, și de aici acea emoție sobră pe care multe secvențe o implică”.[13] Prin intermediul prezentării unei povești de dragoste cu final tragic, filmul realizează o frescă remarcabilă a unei comunități umane izolate, care a rezistat în fața vitregiei vremurilor datorită forței sale de viață și respectării unor datini străvechi.[13] În opinia Antoanetei Tănăsescu, Balada din Hevsursk îi impresionează pe spectatori prin expresivitatea sa de film documentar, „dublată de o undă de lirism”, și prin interpretările convingătoare ale actorilor Sofiko Ciaureli și Tenghiz Arcivadze.[13] Într-o cronică publicată în cotidianul regional Flacăra Iașului, criticul ieșean Ștefan Oprea scria că „frumusețea filmului stă înainte de orice în frumusețea imaginii” și elogia calitatea artistică „magnifică” a naturii georgiene surprinsă în acest film de Gheorghi Celidze, caracterul viguros și elementar al vieții muntenilor hevsuri („oamenii fac corp comun cu roca muntelui, țîșnesc din ea și se înfrățesc cu piatra, cu focul și cu apa repezită a rîurilor”), conflictele simple care se rezolvă „fără compromisuri”, potrivit unor obiceiuri străbune, și jocul interpreților Sofiko Ciaureli și Tenghiz Arcivadze.[12] Cu toate acestea, Oprea identifica „unele naivități” în ceea ce privește construcția dramaturgică („angajarea în conflict se face anevoie, cu multe ocolișuri și cu multe motivări”) și „un pronunțat ilustrativism” vizibil mai ales în prima parte a filmului.[12]

... o mănăstire tibetană. În imagine Mănăstirea Paro Taktsang din Bhutan.

Caracterul preponderent documentar al filmului georgian a fost contestat de criticul Horia Bratu în recenzia apărută în noiembrie 1966 în revista Cinema, unde a susținut că, în ciuda abundenței de elemente folclorice, Balada din Hevsursk respectă estetica „cinematografiei poetice”, care luase un mare avânt în Uniunea Sovietică în acel deceniu.[5] Elementele etnografice (tradițiile, obiceiurile, ceremoniile și ritualurile muntenilor georgieni) prezentate în acest film reprezintă, în opinia criticului Bratu, doar „metafore ale unei concepții despre lume pe care intriga le unește într-un argument epic, care actualizează un motiv tipic vechii balade epice: rivalitățile violente în căutarea dragostei unei fete”, iar sfârșitul tragic amintește de vechea baladă populară spaniolă care inspirase tragedia Nunta însângerată (1932) a lui Federico García Lorca.[5] Grupul de clădiri construite pe terasele montane caucaziene seamănă cu o mănăstire tibetană din Himalaya, în timp ce peisajul montan cu o vegetație săracă și urmăririle ecvestre ale călăreților georgieni în văile intramontane conferă locurilor aspectul straniu al unui Vest Sălbatic.[5] Horia Bratu a elogiat „plastica locurilor și poezia sălbatică a naturii” și a evidențiat că filmul se remarcă printr-o „resuscitare ingenioasă a baladei” care pune în contrast viața tradițională idilică, plină de pasiune și, în același timp, crudă cu viața modernă civilizată și calculată.[5] „Păcat că o asemenea temă grandioasă și acest cadru uimitor care ar fi încîntat pe un Cacoyannis sau pe un Dovjenko este uneori supus unei tratări convenționale, cu iz manierist, cu secvențe care se complac într-o ostentație demonstrativă a pitorescului și a riturilor”, adăuga criticul, care concluziona că „datorită acestui decorativism facil, filmul în ciuda unor remarcabile calități vizuale și de scenariu nu atinge profunzimea, pe care am fi dorit-o”.[5]

Balada din Hevsursk a primit calificativul „se poate vedea...” în numărul din ianuarie 1967 al revistei române Cinema (în acea vreme revista acorda filmelor patru calificative: „mergeți neapărat!”, „e păcat să-l scăpați”, „se poate vedea...” și „pe răspunderea dv.”).[21] El a fost notat cu 2 puncte (calificativ „film bun”) din maximul de 3 puncte posibile în numărul din 10 ianuarie 1967 al ziarului România liberă (organul de presă al sfaturilor populare din Republica Socialistă România),[140] acest punctaj fiind menținut până în 12 februarie 1967,[83] pentru ca în perioada 16–19 februarie 1967 să fie notat în același ziar cu 1 punct (calificativ „film mediocru”),[86][89] iar ulterior, din 21 februarie 1967, să se revină la 2 puncte.[141] În ediția sa din 23 ianuarie 1967, cotidianul Informația Bucureștiului (organul de presă al Comitetului Orășenesc București al P.C.R. și al Sfatului Popular al orașului București) a împărțit filmele difuzate atunci în cinematografele românești în patru categorii: „Vă recomandăm în mod deosebit”, „E bine să vizionați”, „Dacă n-aveți altceva de făcut” și „Inutil să vă deranjați” și a inclus Balada din Hevsursk în cea de-a treia categorie.[67] Enciclopedia cinematografică germană Lexikon des internationalen Films descrie astfel acest film: „Legea răzbunării prin sânge, care încă prevalează în secolul al XX-lea în cadrul tribului hevsur din Munții Caucaz, distruge dragostea a doi tineri. Dar bărbatul a cărui iubită a fost ucisă de glonțul destinat lui nu se răzbună; această lege crudă trebuie să înceteze. Un film impresionant, deosebit de strălucit în plan cinematografic, de o poezie convingătoare și o măiestrie artistică.”.[22]

Premii

[modificare | modificare sursă]

Balada din Hevsursk a fost prezentat în mai 1966 la cea de-a doua ediție a Festivalului Unional de Film, care a fost organizată în orașul Kiev (RSS Ucraineană), iar actrița Sofiko Ciaureli a obținut acolo premiul II la categoria „cea mai bună interpretare feminină”,[17][36] clasându-se în urma Elenei Fadeeva (pentru rolul interpretat în Inimă de mamă).[36] Filmul lui Șota Managadze a concurat în iulie 1966 la Festivalul Internațional de Film de la Locarno[142] și a fost distins apoi în anul 1967 cu premiul Golden Edelweiss la Festivalul Internațional de Film de la Toronto.[18]

Galerie

[modificare | modificare sursă]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ Česko-Slovenská filmová databáze 
  2. ^ a b c d e *** (), „Primele noutăți cinematografice ale anului”, România liberă, anul XXV (6909), p. 2, accesat în  
  3. ^ a b c d e f g h i j k *** (), „Carnet de cinefil. Premiere cinematografice: «Balada din Hevsursk»”, Informația Bucureștiului, anul XIV (4169), p. 2, accesat în  
  4. ^ a b c d e f g h i j k l m n o p *** (), „Premiere cinematografice”, Scînteia, anul XXXVI (7216), p. 2, accesat în  
  5. ^ a b c d e f g h i j k l m n o p q r s t u Horia Bratu (noiembrie 1966), „Resuscitarea baladei (Balada din Hevsursk)”, Cinema, anul IV (11 (47)), p. VI, accesat în  
  6. ^ a b c d e f g h i j k l m *** (), „Vineri 4 noiembrie la cinematograful Republica, în cadrul Festivalului Filmului Sovietic va rula Balada din Hevsursk”, Munca, anul XXII (5904), p. 2, accesat în  
  7. ^ a b c d e f g h i j k l m *** (), „Ecran”, Dobrogea nouă, Constanța, anul XX (5756), p. 2, accesat în  
  8. ^ a b c d *** (), „Premiere cinematografice”, Făclia, Cluj, anul XXII (6296), p. 3, accesat în  
  9. ^ a b c d e N.C. (), „Microcronica filmelor săptămînii”, Secera și ciocanul, Pitești, anul XVII (3977), p. 2, accesat în  
  10. ^ a b c d e f g *** (), „Curier cultural”, Apărarea patriei, anul XXIII (2 (5839)), p. 7, accesat în  
  11. ^ a b c d e *** (), „Festivalul filmului sovietic”, Informația Bucureștiului, anul XIV (4110), p. 2, accesat în  
  12. ^ a b c d e Șt. O. Mugur [Ștefan Oprea] (), „Festivalul filmului sovietic”, Flacăra Iașului, Iași, anul XXII (6275), p. 2, accesat în  
  13. ^ a b c d e f g h i j Antoaneta Tănăsescu (), „«Balada din Hevsursk»”, Contemporanul, anul XXI (3 (1058)), p. 5, accesat în  
  14. ^ a b c d Mircea Borceanu (), „Premiere cinematografice în luna februarie”, Pentru socialism, Baia Mare, anul XVII (4048), p. 2, accesat în  
  15. ^ a b c d e f *** (), „Calendar noiembrie. Filmele lunii”, Scînteia tineretului, anul XXII, seria II (5428), p. 5, accesat în  
  16. ^ a b ru Александр Викторович Федоров [Aleksandr Viktorovici Fedorov] (), Статистические данные посещаемости советских фильмов: 1950–1990 [Date statistice privind vizionarea filmelor sovietice: 1950–1990] (PDF), Moscova: ОД «Информация для всех», p. 23, accesat în  
  17. ^ a b c d e f g h i j k l m n o p q ru „Хевсурская баллада (1966) – Информация о фильме”, Кино-Театр.Ру, accesat în  
  18. ^ a b c d e f g h i j k l m n o p q r s t u v w x y z aa ab ac ad ae af ag ah ai kk „ხევსურული ბალადა (1965)”, Geocinema.ge, საქართველოს კინემატოგრაფიის ეროვნული ცენტრი (The Georgian National Film Center), arhivat din original la , accesat în  
  19. ^ a b c d e f g h i j k *** (), „Vineri, 4 noiembrie, la cinematograful «Republica», în cadrul Festivalului Filmului Sovietic va rula filmul Balada din Hevsursk”, Informația Bucureștiului, anul XIV (4115), p. 3, accesat în  
  20. ^ a b c d e f g h i j k l m n o p q r s t u v w x y z aa ab ru „Хевсурская баллада (1966) – Актеры и роли”, Кино-Театр.Ру, accesat în  
  21. ^ a b c d e f g Silvia Cinca (ianuarie 1967), „Racursiuri: Balada din Hevsursk”, Cinema, anul V (1 (49)), p. IV, accesat în  
  22. ^ a b c d e de Balada din Hevsursk în Lexikon des Internationalen Films
  23. ^ a b c *** (), „Festivalul filmului sovietic”, Munca, anul XXII (5902), p. 2, accesat în  
  24. ^ a b *** (), „În ianuarie: Pe ecrane”, Informația Bucureștiului, anul XIV (4153), p. 2, accesat în  
  25. ^ *** (), „Memento. Cinema”, Flacăra, anul XV (45 (597)), p. 4, accesat în  
  26. ^ a b c *** (), „Festivalul filmului sovietic”, Scînteia, anul XXXVI (7147), p. 5, accesat în  
  27. ^ a b *** (), „Calendar ianuarie. Filmul”, Scînteia tineretului, anul XXIII, seria II (5481), p. 5, accesat în  
  28. ^ a b c Iulian Georgescu (ianuarie 1973), „Pe ecrane. Filmul educativ, dar nu moralizator: «Căldura mîinilor tale»”, Cinema, anul XI (1 (121)), p. 24, accesat în  
  29. ^ a b c d e f g h en „Khevsuruli balada (1966) – Full cast & crew”, IMDb, accesat în  
  30. ^ a b c *** (ianuarie 1980), „Interviuri despre probleme personale”, Filme noi. Buletin informativ, Centrala Româniafilm (1), p. 23, accesat în  
  31. ^ a b c *** (aprilie 1981), „Ali-Baba și cei 40 de hoți”, Filme noi. Buletin informativ, Centrala Româniafilm (4), p. 9, accesat în  
  32. ^ *** (ianuarie 1987), „Pînă trece ploaia de toamnă”, Filme noi. Buletin informativ, Centrala Româniafilm (1), p. 17, accesat în  
  33. ^ Magda Mihăilescu (), „Pe ecrane: «Căldura mîinilor tale»”, Informația Bucureștiului, anul XX (6042), p. 2, accesat în  
  34. ^ Adina Darian (), „Panoramic cinematografic: «Melodiile cartierului»”, România liberă, anul XXXIV (9896), p. 2, accesat în  
  35. ^ D.I. Suchianu (), „Zilele filmului sovietic”, România literară, anul XII (45), p. 17, accesat în  
  36. ^ a b c ru „Всесоюзный кинофестиваль”, Istoriya-kino.ru (История кинематографа), accesat în  
  37. ^ a b c d en „Khevsuruli balada (1966) – Release Info”, IMDb, accesat în  
  38. ^ *** (), „De vineri pînă vineri. Cinema”, Contemporanul, anul XX (44 (1047)), p. 2, accesat în  
  39. ^ *** (), „Cinema”, Scînteia, anul XXXVI (7152), p. 4, accesat în  
  40. ^ *** (), „Memento. Cinematografe”, România liberă, anul XXIV (6858), p. 4, accesat în  
  41. ^ *** (), „Cinematografe”, Informația Bucureștiului, anul XIV (4116), p. 2, accesat în  
  42. ^ *** (), „Spectacole. Filme”, Munca, anul XXII (5905), p. 2, accesat în  
  43. ^ Agerpres (), „Spectacol de gală”, Munca, anul XXII (5905), p. 3, accesat în  
  44. ^ a b *** (), „Zilele culturii sovietice”, Scînteia tineretului, anul XXII, seria II (5427), p. 3, accesat în  
  45. ^ a b c Agerpres (), „«Festivalul filmului sovietic»”, România liberă, anul XXIV (6854), p. 5, accesat în  
  46. ^ *** (), „Festivalul filmului sovietic”, Informația Bucureștiului, anul XIV (4115), p. 1, accesat în  
  47. ^ Agerpres (), „Festivalul filmului sovietic”, Scînteia, anul XXXVI (7152), p. 5, accesat în  
  48. ^ a b c d *** (), „La Iași: Deschiderea «Festivalului filmului sovietic»”, Flacăra Iașului, Iași, anul XXII (6272), p. 1, accesat în  
  49. ^ *** (), „Agenda: Festivalul filmului sovietic”, Flacăra Iașului, Iași, anul XXII (6271), p. 1, accesat în  
  50. ^ a b *** (), „Spectacole”, Flacăra Iașului, Iași, anul XXII (6271), p. 2, accesat în  
  51. ^ a b c Agerpres (), „Vizitele delegației Asociației de prietenie sovieto-române”, Scînteia, anul XXXVI (7158), p. 5, accesat în  
  52. ^ a b c *** (), „În 24 de ore”, România liberă, anul XXIV (6863), p. 3, accesat în  
  53. ^ *** (), „Festivalul filmului sovietic”, Magazin, anul X (474), p. 4, accesat în  
  54. ^ a b *** (), „Cinema”, Scînteia, anul XXXVI (7216), p. 2, accesat în  
  55. ^ a b *** (), „Cinematografe”, Informația Bucureștiului, anul XIV (4171), p. 3, accesat în  
  56. ^ *** (), „De vineri pînă vineri. Cinema”, Contemporanul, anul XXI (1 (1056)), p. 2, accesat în  
  57. ^ *** (), „Cinema”, Scînteia, anul XXXVI (7222), p. 4, accesat în  
  58. ^ *** (), „Memento. Cinematografe”, România liberă, anul XXV (6919), p. 4, accesat în  
  59. ^ *** (), „Cinema”, Scînteia tineretului, anul XXIII, seria II (5492), p. 3, accesat în  
  60. ^ *** (), „De vineri pînă vineri. Cinema”, Contemporanul, anul XXI (2 (1057)), p. 2, accesat în  
  61. ^ *** (), „Cinema”, Scînteia, anul XXXVI (7223), p. 2, accesat în  
  62. ^ *** (), „Cinematografe”, Informația Bucureștiului, anul XIV (4177), p. 4, accesat în  
  63. ^ *** (), „Cinema”, Scînteia, anul XXXVI (7229), p. 4, accesat în  
  64. ^ *** (), „Memento. Cinematografe”, România liberă, anul XXV (6925), p. 4, accesat în  
  65. ^ *** (), „Spectacole. Filme”, Munca, anul XXIII (5972), p. 2, accesat în  
  66. ^ *** (), „Cinema”, Scînteia, anul XXXVI (7230), p. 2, accesat în  
  67. ^ a b *** (), „Cinematografe”, Informația Bucureștiului, anul XIV (4183), p. 2, accesat în  
  68. ^ *** (), „Cinema”, Scînteia, anul XXXVI (7236), p. 4, accesat în  
  69. ^ *** (), „Memento. Cinematografe”, România liberă, anul XXV (6931), p. 4, accesat în  
  70. ^ *** (), „Cinema”, Scînteia tineretului, anul XXIII, seria II (5504), p. 5, accesat în  
  71. ^ *** (), „Cinema”, Scînteia, anul XXXVI (7237), p. 2, accesat în  
  72. ^ *** (), „Cinema”, Informația Bucureștiului, anul XIV (4189), p. 4, accesat în  
  73. ^ *** (), „Cinema”, Scînteia, anul XXXVI (7243), p. 4, accesat în  
  74. ^ *** (), „Memento. Cinematografe”, România liberă, anul XXV (6937), p. 4, accesat în  
  75. ^ *** (), „Spectacole. Filme”, Munca, anul XXIII (5984), p. 2, accesat în  
  76. ^ *** (), „Cinema”, Informația Bucureștiului, anul XIV (4195), p. 2, accesat în  
  77. ^ *** (), „Cinema”, Scînteia, anul XXXVI (7246), p. 4, accesat în  
  78. ^ *** (), „Memento. Cinematografe”, România liberă, anul XXV (6939), p. 4, accesat în  
  79. ^ *** (), „Cinema”, Informația Bucureștiului, anul XIV (4197), p. 2, accesat în  
  80. ^ *** (), „Cinema”, Scînteia, anul XXXVI (7247), p. 4, accesat în  
  81. ^ *** (), „Memento. Cinematografe”, România liberă, anul XXV (6940), p. 2, accesat în  
  82. ^ *** (), „Cinema”, Informația Bucureștiului, anul XIV (4198), p. 2, accesat în  
  83. ^ a b *** (), „Memento. Cinematografe”, România liberă, anul XXV (6943), p. 4, accesat în  
  84. ^ *** (), „Spectacole. Filme”, Munca, anul XXIII (5990), p. 2, accesat în  
  85. ^ *** (), „Cinema”, Scînteia, anul XXXVI (7254), p. 4, accesat în  
  86. ^ a b *** (), „Memento. Cinematografe”, România liberă, anul XXV (6946), p. 2, accesat în  
  87. ^ *** (), „Cinema”, Informația Bucureștiului, anul XIV (4204), p. 2, accesat în  
  88. ^ *** (), „Cinema”, Scînteia, anul XXXVI (7257), p. 4, accesat în  
  89. ^ a b *** (), „Memento. Cinematografe”, România liberă, anul XXV (6949), p. 4, accesat în  
  90. ^ *** (), „Cinema”, Scînteia, anul XXXVI (7258), p. 2, accesat în  
  91. ^ *** (), „Cinema”, Informația Bucureștiului, anul XIV (4207), p. 2, accesat în  
  92. ^ *** (), „Cinema”, Scînteia, anul XXXVI (7264), p. 4, accesat în  
  93. ^ *** (), „Memento. Cinematografe”, România liberă, anul XXV (6955), p. 4, accesat în  
  94. ^ *** (), „Spectacole. Filme”, Munca, anul XXIII (6002), p. 2, accesat în  
  95. ^ *** (), „Cinema”, Informația Bucureștiului, anul XIV (4219), p. 4, accesat în  
  96. ^ *** (), „Filme”, Munca, anul XXIII (6014), p. 2, accesat în  
  97. ^ *** (), „Cinema”, Scînteia, anul XXXVI (7279), p. 2, accesat în  
  98. ^ *** (), „Cinema”, Informația Bucureștiului, anul XIV (4225), p. 2, accesat în  
  99. ^ *** (), „Memento. Cinematografe”, România liberă, anul XXV (6969), p. 4, accesat în  
  100. ^ *** (), „Cinema”, Informația Bucureștiului, anul XIV (4227), p. 2, accesat în  
  101. ^ *** (), „Spectacole. Filme”, Munca, anul XXIII (6016), p. 2, accesat în  
  102. ^ *** (), „Spectacole”, Flacăra Iașului, Iași, anul XXII (6365), p. 2, accesat în  
  103. ^ *** (), „Afiș”, Cronica, Iași, anul XIII (20 (642)), p. 9, accesat în  
  104. ^ *** (), „Cinema”, Pentru socialism, Baia Mare, anul XVII (4056), p. 2, accesat în  
  105. ^ *** (), „Agenda zilei. Cinema”, Steagul roșu, Bacău, anul XXII (4359 (5838)), p. 3, accesat în  
  106. ^ *** (), „Agenda. Filme”, Făclia, Cluj, anul XXIII (6308), p. 2, accesat în  
  107. ^ *** (), „Cinema”, Dobrogea nouă, Constanța, anul XX (5759), p. 2, accesat în  
  108. ^ *** (), „Cinema. Luni 13 februarie 1967”, Zori noi, Suceava, anul XXI (5961), p. 3, accesat în  
  109. ^ *** (), „Săptămîna viitoare pe ecrane”, Flacăra Sibiului, Sibiu, anul XXIII (3731), p. 4, accesat în  
  110. ^ *** (), „Pe ecrane”, Flacăra Sibiului, Sibiu, anul XXIII (3732), p. 4, accesat în  
  111. ^ *** (), „azi... azi... Cinema”, Tribuna Sibiului, Sibiu, anul III (683), p. 4, accesat în  
  112. ^ *** (), „Cinema. Luni 20 februarie 1967”, Zori noi, Suceava, anul XXI (5967), p. 3, accesat în  
  113. ^ *** (), „Cinema”, Viața nouă, Galați, anul XXIII (6904), p. 2, accesat în  
  114. ^ *** (), „Memento. Cinema”, Secera și ciocanul, Pitești, anul XVII (3977), p. 2, accesat în  
  115. ^ *** (), „Cinema”, Steaua roșie, Târgu Mureș, anul XIX (48 (2.782)), p. 2, accesat în  
  116. ^ *** (), „Cinema”, Viața nouă, Galați, anul XXIII (6922), p. 2, accesat în  
  117. ^ *** (), „Agenda zilei. Cinema”, Steagul roșu, Bacău, anul XXII (4386 (5865)), p. 3, accesat în  
  118. ^ *** (), „Cinema”, Dobrogea nouă, Constanța, anul XX (5783), p. 2, accesat în  
  119. ^ *** (), „Cinema”, Viața nouă, Galați, anul XXIII (6926), p. 2, accesat în  
  120. ^ *** (), „Cinema. Sîmbătă 1 aprilie 1967”, Zori noi, Suceava, anul XXI (6001), p. 2, accesat în  
  121. ^ *** (), „Cinema. Cinematografele din Brașov”, Drum nou, Brașov, anul XXIV (6919), p. 3, accesat în  
  122. ^ *** (), „Cinema. Miercuri 5 aprilie 1967”, Zori noi, Suceava, anul XXI (6004), p. 2, accesat în  
  123. ^ *** (), „Cinema”, Crișana, Oradea, anul XXII (84), p. 2, accesat în  
  124. ^ *** (), „Spectacole”, Flacăra Iașului, Iași, anul XXIII (6401), p. 2, accesat în  
  125. ^ *** (), „Cinema. Luni 8 mai 1967”, Zori noi, Suceava, anul XXI (6032), p. 3, accesat în  
  126. ^ *** (), „Cinema”, Dobrogea nouă, Constanța, anul XX (5829), p. 2, accesat în  
  127. ^ *** (), „Cinema”, Crișana, Oradea, anul XXII (168), p. 2, accesat în  
  128. ^ *** (), „Spectacole”, Flacăra Iașului, Iași, anul XXIII (6524), p. 2, accesat în  
  129. ^ *** (), „Cinema”, Steagul roșu, Bacău, anul XXII (4563(6042)), p. 2, accesat în  
  130. ^ *** (), „Agendă. Cinema”, Cuvîntul nou, Sfântu Gheorghe, anul I (21), p. 9, accesat în  
  131. ^ *** (), „Memento. Cinema”, Înainte, Craiova, anul XXV (7365), p. 2, accesat în  
  132. ^ *** (), „Agendă. Cinema”, Steaua roșie, Târgu Mureș, anul XXI (63 (3.418)), p. 2, accesat în  
  133. ^ *** (), „Spectacole”, Drapelul roșu, Timișoara, anul XXVI (7769), p. 5, accesat în  
  134. ^ *** (), „Agendă. Cinema”, Steaua roșie, Târgu Mureș, anul XXII (57 (3.722)), p. 2, accesat în  
  135. ^ *** (), „azi... azi... Cinema”, Tribuna Sibiului, Sibiu, anul IV (909), p. 4, accesat în  
  136. ^ *** (), „Cinema”, Informația Harghitei, Miercurea Ciuc, anul IV (997), p. 4, accesat în  
  137. ^ *** (), „Spectacole”, Drapelul roșu, Timișoara, anul XXVIII (8276), p. 4, accesat în  
  138. ^ *** (), „Pe ecrane. Marți, 6 iunie”, Zori noi, Suceava, anul XXXII (8932), p. 3, accesat în  
  139. ^ a b *** (), „În 24 de ore”, Flacăra Iașului, Iași, anul XXXIV (9877), p. 2, accesat în  
  140. ^ *** (), „Memento. Cinematografe”, România liberă, anul XXV (6914), p. 2, accesat în  
  141. ^ *** (), „Memento. Cinematografe”, România liberă, anul XXV (6950), p. 4, accesat în  
  142. ^ en ***, „Ballad of the Khevsurs (1965)”, MUBI, accesat în  

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Balada_din_Hevsursk&oldid=17279850