Azraq, Iordania

Pagina „Azraq” trimite aici. Pentru satele din Iran vedeți Azraq, Iran.

Coordonate: 31°50′00″N 36°49′00″E ({{PAGENAME}}) / 31.833333333333°N 36.816666666667°E
Azraq, Iordania
الأزرق
— așezare umană —


Țară	Iordania
Guvernorat	Guvernoratul Zarqa

Altitudine	525 m.d.m.

Populație (2019)
- Total	57.490 locuitori

Fus orar	UTC+2 (+2)
- Ora de vară (DST)	UTC+3 (+3)
Prefix telefonic	+(962)5

Prezență online

Modifică date / text

Azraq (în arabă الأزرق însemnând „albastru”) este un oraș din Guvernoratul Zarqa din est-centrul Iordaniei, aflat la 100 kilometri (62 mi) est de Amman. Populația orașului Azraq era de 9.021 de locuitori în 2004.^[1] Baza aeriană Muwaffaq Salti este situată în Azraq.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Preistorie[modificare | modificare sursă]

Dovezile arheologice indică faptul că Azraq a fost ocupat de sute de mii de ani,^[2] cu cele mai vechi rămășițe cunoscute datând din Paleoliticul inferior, în urmă cu aproximativ 500-300 de mii de ani.^[3] Oaza alimentată cu izvoare a oferit o sursă mai mult sau mai puțin constantă de apă în toată această perioadă și, probabil, a acționat ca un refugiu pentru oameni și alte animale în momentele în care zona înconjurătoare s-a uscat.^[4] Oaza în sine s-a schimbat pe măsură ce clima a fluctuat: uneori un lac, o mlaștină, sau un lac uscat sezonier.^[4]

În timpul perioadei epipalaeolitică oaza a fost, de asemenea, un punct important de stabilire.

Istoria târzie[modificare | modificare sursă]

Azraq a fost mult timp o așezare importantă într-o zonă deșertică îndepărtată și acum aridă din Iordania. Valoarea strategică a orașului și a castelului său (Qasr Azraq) este că se află în mijlocul oazei Azraq, singura sursă permanentă de apă dulce în aproximativ 12.000 de kilometri pătrați de deșert. Orașul este, de asemenea, situat pe o rută deșertică majoră care ar fi facilitat comerțul în regiune.

Activitatea de așezare din perioada nabateană a fost, de asemenea, documentate în zonă. Qasr Azraq a fost construit de romani în secolul al III-lea d.Hr., și a fost puternic modificat în Evul Mediu de către mameluci. În perioada omeyyadă a fost construit un rezervor de apă în sudul Azraqului.

În timpul revoltei arabe de la începutul secolului al XX-lea, Qasr Azraq a fost un cartier general important pentru T. E. Lawrence.^[5]^[6]

Tabăra de refugiați Azraq, adăpostind refugiații războiului civil sirian, a fost deschisă în 2014 și se află la 20 kilometri (12 mi) vest de Azraq.^[7] Situl a fost folosit anterior în timpul războiului din Golf din 1990-91 ca o tabără de tranzit pentru irakienii și kuweitienii strămutați.^[8]

Demografie[modificare | modificare sursă]

Castelul Azraq

Conform Recensământului Național al Iordaniei din 2004, populația orașului Azraq era de 9.021 de locuitori, dintre care 7.625 (84,5%) erau cetățeni iordanieni. 4.988 (55,3%) au fost bărbați și 4.033 (44,7%) femei. Următorul recensământ a fost efectuat în 2014.

Rezervație sălbatică[modificare | modificare sursă]

Azraq este, de asemenea, notabil ca fiind situl uneia dintre cele șapte zone protejate de rezervație naturală a Iordaniei (înființată de Societatea Regală pentru Conservarea Naturii): Rezervația zonelor umede Azraq din Azraq al-Janoubi (Azraq de Sud).

Separat și mai mare Rezervația Shaumari este, de asemenea, aproape de Azraq, fiind doar la 10 kilometri (6,2 mi) sud de oraș.

Note[modificare | modificare sursă]

^ Department of Statistics-Jordan 2004 Census Arhivat în 22 iulie 2011, la Wayback Machine.
^ Garrard, Andrew; Byrd, Brian; Betts, Alison (1 ianuarie 1986). „Prehistoric Environment and Settlement in the Azraq Basin: An Interim Report on the 1984 Excavation Season”. Levant. 18 (1): 5–24. doi:10.1179/lev.1986.18.1.5. ISSN 0075-8914.
^ Copeland, Lorraine (1988). „Environment, chronology and Lower-Middle Paleolithic occupations of the Azraq Basin, Jordan”. Paléorient. 14 (2): 66–75. ISSN 0153-9345.
^ ^a ^b Cordova, Carlos E.; Nowell, April; Bisson, Michael; Ames, Christopher J.H.; Pokines, James; Chang, Melanie; al-Nahar, Maysoon (iunie 2013). „Interglacial and glacial desert refugia and the Middle Paleolithic of the Azraq Oasis, Jordan”. Quaternary International (în engleză). 300: 94–110. doi:10.1016/j.quaint.2012.09.019. ISSN 1040-6182.
^ Lawrence, T.E. (1935). Seven Pillars of Wisdom. Garden City: Doubleday, Doran & Company, Inc. pp. 414, 434-436,559,582-587.
^ Faulkner, Neil (2016). Lawrence of Arabia's War: The Arabs, the British and the Remaking of the Middle East in WWI. New Haven: Yale University Press. p. 273,367–368,426. ISBN 9780300226393.
^ Hadid, Diaa; Akour, Omar (30 aprilie 2014). „Azraq Refugee Camp Opens For 130,000 Syrians Fleeing War”. The Huffington Post. Associated Press.
^ Oddone, Elisa (30 aprilie 2014). „Azraq Refugee Camp officially opened”. The Jordan Times.

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

en Janssens, Sylvie; Thill, Zack (8 iulie 2013). „Water in Azraq (Jordan): a fluid link between state and society”. Journal des anthropologues. Association française des anthropologues (în engleză) (132-133): 317–338. doi:10.4000/jda.5018 . ISSN 1156-0428.

[1] Department of Statistics-Jordan 2004 Census Arhivat în 22 iulie 2011, la Wayback Machine.

[2] Garrard, Andrew; Byrd, Brian; Betts, Alison (1 ianuarie 1986). „Prehistoric Environment and Settlement in the Azraq Basin: An Interim Report on the 1984 Excavation Season”. Levant. 18 (1): 5–24. doi:10.1179/lev.1986.18.1.5. ISSN 0075-8914.

[3] Copeland, Lorraine (1988). „Environment, chronology and Lower-Middle Paleolithic occupations of the Azraq Basin, Jordan”. Paléorient. 14 (2): 66–75. ISSN 0153-9345.

[Cordova_et_al._2013-4] Cordova, Carlos E.; Nowell, April; Bisson, Michael; Ames, Christopher J.H.; Pokines, James; Chang, Melanie; al-Nahar, Maysoon (iunie 2013). „Interglacial and glacial desert refugia and the Middle Paleolithic of the Azraq Oasis, Jordan”. Quaternary International (în engleză). 300: 94–110. doi:10.1016/j.quaint.2012.09.019. ISSN 1040-6182.

[TE-5] Lawrence, T.E. (1935). Seven Pillars of Wisdom. Garden City: Doubleday, Doran & Company, Inc. pp. 414, 434-436,559,582-587.

[Neil-6] Faulkner, Neil (2016). Lawrence of Arabia's War: The Arabs, the British and the Remaking of the Middle East in WWI. New Haven: Yale University Press. p. 273,367–368,426. ISBN 9780300226393.

[ap-apr2014-7] Hadid, Diaa; Akour, Omar (30 aprilie 2014). „Azraq Refugee Camp Opens For 130,000 Syrians Fleeing War”. The Huffington Post. Associated Press.

[jt-apr2014-8] Oddone, Elisa (30 aprilie 2014). „Azraq Refugee Camp officially opened”. The Jordan Times.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]