Arteră ovariană

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Arteră ovariană

Arteries of the female reproductive tract: Uterine artery⁠(d), ovarian artery and vaginal arteries.

Ovary of a Sheep.
Detalii
Latinăarteria ovarica
Parte dinaparatul arterial[*]  Modificați la Wikidata
De laAbdominal aorta⁠(d)
Până laTubal branches of ovarian artery⁠(d)
Ovarian vein⁠(d)
SuppliesOvaries, Uterus
Resurse externe
Gray'sp.603
TAA12.2.12.086F
FMA14761
Terminologie anatomică

Artera ovariană este o arteră care furnizează sânge oxigenat ovarelor femeii umane. Apare din aorta abdominală de sub artera renală. Poate fi găsită în ligamentul suspensor al ovarului, anterior venei ovariene și ureter. [1] :223

Anatomie[modificare | modificare sursă]

Arterele ovariene sunt structuri asociate care apar din aorta abdominală, de obicei la nivelul L2. După ieșirea din aortă, artera se deplasează în josul ligamentului suspensor al ovarului, intră în mezovariu și se poate anastamoza cu artera uterină în ligamentul larg al uterului. [2] :431

Arterele ovariene sunt arterele corespunzătoare la femeie cu artera testiculară la bărbat. Sunt mai scurte decât arterele testiculare.

Originea și traseul primei părți a fiecărei artere sunt aceleași cu cele ale arterei testiculare, dar la nivelul deschiderii superioare a pelvisului inferior, artera ovariană trece spre interior, între cele două straturi ale ligamentului ovariopelvic și ale ligamentului lat al uterului, pentru a fi distribuită la ovar. 

Ramuri[modificare | modificare sursă]

Ramuri mici sunt trimise ureterelor și trompelor uterine, iar o alta trece pe partea opusă a uterului și se unește cu artera uterină. Alte ramuri se continuă pe ligamentul rotund al uterului, prin canalul inghinal, până la tegumentul labiei mari și inghinal.

Fiziologie[modificare | modificare sursă]

Artera ovariană furnizează sânge ovarului și uterului. Arterele ovariene se umflă în timpul sarcinii, pentru a crește aportul de sânge uterin. [2] :431

Imagini suplimentare[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ II, Anne M.R. Agur, Arthur F. Dalley (). Grant's atlas of anatomy. Philadelphia: Wolters Kluwer Health/Lippincott Williams & Wilkins. ISBN 978-0-7817-9604-0. 
  2. ^ a b Drake, Richard L.; Vogl, Wayne; Tibbitts, Adam W.M. Mitchell; illustrations by Richard; Richardson, Paul (). Gray's anatomy for students (ed. Pbk.). Philadelphia: Elsevier/Churchill Livingstone. ISBN 978-0-443-06612-2. 

 

Legături externe[modificare | modificare sursă]