Arnold Zweig

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Arnold Zweig
Arnold Zweig (1887–1968) © Max Fenichel (1885–1942) OeNB 20431579 A.png
Date personale
Născut[1][3][4][5] Modificați la Wikidata
Głogów, Voievodatul Silezia Inferioară, Polonia Modificați la Wikidata
Decedat (81 de ani)[1][6][3][4] Modificați la Wikidata
Ost-Berlin, RDG Modificați la Wikidata
Înmormântatcimitirul din Dorotheenstadt[*] Modificați la Wikidata
Căsătorit cu Beatrice Zweig[*][[Beatrice Zweig (pictoriță germană)|​]][7] Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of East Germany.svg RDG Modificați la Wikidata
Ocupațiepolitician
scriitor
romancier[*]
dramaturg
activist antirăzboi[*] Modificați la Wikidata
Limbilimba germană[2]  Modificați la Wikidata
Opere semnificative Cazul sergentului Grisa[*]  Modificați la Wikidata
Note
PremiiPremiul Național al Republicii Democrate Germane[*]
Carl-von-Ossietzky-Medaille[*][[Carl-von-Ossietzky-Medaille (award)|​]]
Kleist-Preis[*][[Kleist-Preis (German literary award)|​]]
Premiul Lenin internațional "pentru întărirea păcii între popoare"[*]  Modificați la Wikidata
Semnătură
Arnold Zweig-signature-20150605.png
Prezență online
Arnold Zweig

Arnold Zweig (n. 10 noiembrie 1887, Glogau, Silezia, azi în Polonia, d. 26 noiembrie 1968, Berlinul de Est) a fost un scriitor și militant pacifist german de origine evreiască. A facut studii de istorie și filozofie la universitățile din Breslau (azi Wrocław), München, Berlin, Göttingen, Rostock și Tübingen. La început a fost puternic influențat de opera lui Friedrich Nietzsche, ecoul căreia se resimte în primele sale lucrări de succes Claudia ("Novellen um Claudia" 1913) și tragedia Omor ritual în Ungaria ("Ritualmord in Ungarn", 1914). După începerea primului război mondial se înrolează ca voluntar în armata germană. Experiența războiului îi schimbă radical convingerile și punctul de vedere asupra vieții, transformîndu-se dintr-un aprig naționalist german într-un adept fervent al pacifismului. Noile sale convingeri sînt oglindite în romanul Cazul sergentului Grișa (1927, [1]), care-i aduce o faimă internațională.

După venirea naziștilor la putere emigrează în Cehoslovacia, iar mai apoi în Elveția. Lucrările sale au fost incluse de naziști în Lista cărților arse în 1933, între 10 mai și 21 iunie 1933, deoarece, după părerea lor, propagau idei nesănătoase, comuniste, ce aveau o influență nefastă asupra spiritului german.

În 1948 revine în Germania, stabilindu-se în zona sovietică de ocupație. Între 1950 și 1953 a fost președinte al Academiei de Arte din RDG.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Arnold Zweig”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  3. ^ a b Arnold Zweig, Encyclopædia Britannica Online, accesat în  
  4. ^ a b Arnold Zweig, SNAC, accesat în  
  5. ^ Arnold Zweig, Find a Grave, accesat în  
  6. ^ Цвейг Арнольд, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*] 
  7. ^ „Arnold Zweig”, Gemeinsame Normdatei 

Vezi și[modificare | modificare sursă]