Arăneag, Arad

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Arăneag
—  Sat  —
Arăneag se află în România
Arăneag
Arăneag
Arăneag (România)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 46°15′7″N 21°46′34″E / 46.25194°N 21.77611°E / 46.25194; 21.7761146°15′7″N 21°46′34″E / 46.25194°N 21.77611°E / 46.25194; 21.77611

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețArad
ComunăTârnova

SIRUTA12536
Prima atestare1390

Altitudine165 m.d.m.

Populație (2011)
 - Total373 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal317361

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Arăneag este un sat în comuna Târnova din județul Arad, Crișana, România.

Arăneag în Harta Iozefină a Comitatului Arad, 1782-85

Situat la poalele munților Zarandului și la 7 km de Tarnova, satul Araneag se mândrește cu o vechime atestată documentar încă din secolul XIV, punându-l alături de alte localitați foarte importante pe vremuri. O legendă spune că denumirea ar veni din maghiară, de la ARANY AG ce se traduce prin „creanga de aur” fapt ce ar putea deriva de la fostele mine de aur (sau Bai) aflate în hotarul satului și pe care bătrânii satului înca le mai știu, iar altă legendă ar spune că denumirea vine de la primul locuitor întâlnit în zonă de către autoritațile vremii ce voiau să dea nume satului, locuitor ce s-ar fi numit NEAGU și care tocmai își ara țarina: de aici ar veni ARA NEAGU = ARANEAGU. Prima atestare oficială a satului o constituie Diploma regelui Sigismund al Ungariei din 14 august 1390 în care, alături de alte 5 districte românești (districtus olahales) din Comitatul Zarandului este pomenit și Araneagul în grafia ARANAGH. În 1441 este pomenit „voevodat” în componența cetății Siria, iar în 1444, când cetatea Siria este cedată lui Iancu de Hunedoara, alături de alte 140-160 de localități, este pomenit ți „districtul Araneag”.

Tot „voevodat” este pomenit și în 1464, când regele Matei Corvin cedează aceeași cetate Siria, familiei Bathony. În anii 1493-1494 este pomenit în vechile documente chiar „voevodul Vasile de Arăneag” „Urbariul domeniului Cetății Siria” din 1525 consemnează că la acea dată satul „roise” existând acum 4 sate Arăneag: Felse-, Zekes-, Medves- si Also-Araneagh care impreuna aveau 92 de familii. La recensamantul sau „Conscriptia” din 1746, satul se adunase din nou și era format din numai 41 de familii, pentru ca la inceputul secolului XX (în anul 1910) sa aibă 1205 suflete.

Din punct de vedere religios, satul a fost dintotdeauna de veche credință ortodoxă, consemnandu-se existența încă din 1525 a unor „preoți ortodocsi” - Ioan in Araneagul de Jos si Nicolae in Araneagul de Mijloc - iar in 1746 preotul se numea Sav. Satul avea biserica de lemn, consemnata din 1734 - cu hramul Adormirea Maicii Domnului - iar din 1870 dăinuie actuala biserică zidită din piatră cu hramul celei vechi. Locuitorii se ocupau în principal cu creșterea vitelor și cultivarea pământului, dar mai produceau și țuică având câteva „caldari” pentru asa ceva, iar prin 1851 aveau chiar si 9 mori mici de parau cu care isi macinau „bucatele”. Spre sfarsitul secolului trecut unii din ei construiau si ciubere, cazi, troace sau linguri din arin, cu care ajungeau spre vanzare chiar și in targurile din Baia, Giula si Seghedin din actuala Ungarie. La sfârșitul secolului XIX și început de secol XX s-a făcut exploatarea padurilor din zona in sistem intensiv, fapt ce a dus la construirea unei linii ferate inguste ce facea legatura intre exploatatiile forestiere de la Casoaia si localitatea Pancota, de unde lemnul era dus mai departe pentru prelucrare. Chiar și acum se mai vad foarte bine urmele „strecului” ce ocolea satul pe la vest, urme ce constau în poduri solide, unele folosite încă la circulație.

În vremurile din urmă, satul a suferit acelasi fenomen de îmbătrânire ca majoritatea localitaților din zonă, el trăind acum mai mult din amintirile frumoase ale trecutului, și mai sperând totuși ca până la urmă cineva va fi fermecat și interesat de frumusețea locurilor sale.