Aptitudine

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search

Termenul aptitudine provine din limba latină, din cuvântul aptus care însemna ,,bun pentru,, ,,capabil de ,,. Termenul are ca sinonime ,,capacitate,, și ,,abilitate,,.

Aptitudinea este un complex de însușiri psihice și fizice strict individuale, relativ stabile ale persoanei, care condiționează realizarea cu randament a unei anumite activități.

Criteriile după care distingem o aptitudine este efortul cu care persoana realizează o anumită activitate și viteza realizării activității.

Deosebim nivelele de realizare a aptitudinii. Aptitudinile sunt însușirile potențiale ce pot valorificate în condiții favorabile. Dacă aptitudinile sunt dezvoltate, perfecționate, aplicate în situații reale ele devin efective fiind denumite capacități ale persoanei.

În ordinea devenirii personale la baza aptitudinilor stau predispozițiile pentru anumite activități.Predispozițiile sunt înnăscute.Concursul unor factori biologici, psihologici, sociali și culturali ducând în același sens pot transforma predispozițiile în aptitudini și aptitudinile în capacități personale.O acțiune negativă a condițiilor și cauzelor biologice, psihologice, de grup uman și culturale pot stopa devenirea benefică a predispozițiilor sau chiar pot cauza destructurarea acestora. Aptitudinile sunt parțial determinate de natură și parțial determinate de umanitate.

Experiența arată că în funcție de gradul de dezvoltare și de complexitate aptitudinea poate trece în forme superioare. Prima formă superioară pe care o îmbracă aptitudinea este talentul. Talentul este acea combinație a unor aptitudini care dă individului posibilitatea de a realiza o activitate într-un mod nou, original, creator. Persoana talentată face ușor ceea ce alții fac greu. Nivelul extrem al formelor de dezvoltare aptitudinală este geniul. Geniul este o complexă sinteză de aptitudini ce realizează saltul de la condiția normalității la condiția anormalității în activitate realizând ceea ce predecesorii nu putuseră realiza, adică noul absolut. Geniul creează paradigme adică modele noi neexistente până la el în activitatea în cauză.

Clasificarea aptitudinilor[modificare | modificare sursă]

După criteriul naturii proceselor psihice care concură la existența aptitudinii distingem aptitudini senzoriale, aptitudini psiho-motorii și aptitudini intelectuale.

Aptitudinile senzoriale sunt aptitudinile de a vedea, auzi, mirosi etc. cu precizie mai mare decât media oamenilor. Aptitudinile psihomotorii sunt aptitudinile de a executa mișcări corporale complexe în care se combină calitățile fizice ale persoanei cu cele ale gândirii. Aptitudinile intelectuale sunt acele aptitudini prin care se manifestă la un nivel ridicat procese ca memorarea, gândirea, imaginarea, limbajul, intuiția..

Considerând gradul de specializare în activități socialmente constituite deosebim aptitudini generale cum este inteligența, și aptitudini speciale cu sunt de exemplu aptitudini sportive, aptitudini artistice, aptitudini tehnice, aptitudini științifice de diferite spețe, aptitudini filozofice, aptitudini teologice etc.

Surse informaționale[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

1.”Dicționar enciclopedic de psihologie„ Universitatea din București 1979

</noinclude>