Annie Romein-Verschoor
| Annie Romein-Verschoor | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Annie Verschoor  |
| Născută | [1][2][4][3] Nijmegen, Gelderland, Țările de Jos[2] |
| Decedată | (83 de ani)[1][2][4][3] Amsterdam, Țările de Jos[2] |
| Căsătorită cu | Jan Romein (din ) |
| Copii | Annelies Romein[*] |
| Cetățenie |  Regatul Țărilor de Jos[2] |
| Ocupație | scriitoare istoric activist pentru drepturile femeilor[*] redactor[*] autoare |
| Locul desfășurării activității | Amsterdam[5] |
| Limbi vorbite | limba neerlandeză |
| Pseudonim | Anna, Annie Romenein-Verschoor[2] |
| Partid politic | Partidul Comunist din Țările de Jos |
| Studii | Universitatea din Leiden |
| Note | |
| Premii | Constantijn Huygens-prijs[*] Multatuliprijs[*] Dr. J.P. van Praag-prijs[*] Dr. Wijnaendts Francken-prijs[*] Premiul pentru proză al orașului Amsterdam[*] Dreaptă între popoare[3] |
| Semnătură | |
.jpg){kind=small} | |
Modifică date / text  | |
Anna Helena Margaretha (Annie) Romein-Verschoor (n. , Nijmegen, Gelderland, Țările de Jos – d. , Amsterdam, Țările de Jos) a fost o scriitoare și istorică neerlandeză. Ea a obținut Premiul literar Constantijn Huygens în 1970.[6]
Biografie[modificare | modificare sursă]
Romein-Verschoor a urmat cursuri de istorie și de limba neerlandeză la Universitatea din Leiden, unde l-a întâlnit pe istoricul și jurnalistul Jan Romein, cu care s-a căsătorit pe 14 august 1920. Împreună cu soțul ei, ea a scris două cărți de popularizare a istoriei Țărilor de Jos, care le-au adus o celebritate națională: De lage landen bij de zee („Țările de Jos de la mare”, 1934), o istorie națională elaborată potrivit principiilor marxiste care a fost citită de un public larg, și Erflaters van onze beschaving („Deschizători ai civilizației noastre”, patru volume, 1938-1940), o colecție de 36 de biografii ale unor neerlandezi celebri (printre care și a unei femei, Betje Wolff). Șaptesprezece din aceste biografii au fost scrise de Romein-Verschoor.[6] Ea s-a alăturat Partidului Comunist în 1920, dar a părăsit definitiv această organizație în 1937.[7]
Teza de doctorat a Annei Romein-Verschoor susținută în 1935 a fost tipărită și publicată în 1936 sub titlul Vrouwenspiegel. Un studiu referitor la literatura feminină neerlandeză începând din anul 1880, lucrarea a fost retipărită în 1977 și bine primită de către mișcarea feministă renăscută din anii 1970.[8]
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, soții Romeins au fost forțați să se ascundă. În epoca Războiului Rece, ei au fost comuniști neafiliați și izolați politic. Romein-Verschoor a rămas întotdeauna credincioasă idealului comunist, dar l-a apărat public pe Boris Pasternak și a denunțat realismul socialist ca o „denaturare constantă a realității pentru a se potrivi teoriei”.[7] Cu toate acestea, ea a fost o scriitoare populară și de mare succes.[6] Autobiografia Omzien în verwondering („Privind înapoi cu mirare”, 1970) a devenit un bestseller.[7]
Referințe[modificare | modificare sursă]
- ^ a b c d Anna Helena Margaretha Verschoor, Biografisch Portaal, accesat în
- ^ a b c d e f g h WeChangEd
- ^ a b c d e The Righteous Among the Nations Database
- ^ a b c d Annie Romein-Verschoor, GeneaStar
- ^ Vaderland in de Verte (în neerlandeză), accesat în
- ^ a b c Van der Plicht, Elias (). „Verschoor, Annie (1895-1978)”. Digitaal Vrouwenlexicon van Nederland. Huygens ING/Utrecht University.
- ^ a b c Perry, Jos () [1998]. „Anna Helena Margaretha Verschoor (Annie Romein-Verschoor)”. Biografish Woordenboek van het Socialisme en de Arbeidersbeweging in Nederland. International Institute of Social History.
- ^ Brandenburg, Angenies () [1985]. „Verschoor, Anna Helena Margaretha (1895-1978)”. Biografisch Woordenboek van Nederland.
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Annie Romein-Verschoor Arhivat în , la Wayback Machine. (Biography, with photo), University of Leiden
- Annie Romein-Verschoor at Yad Vashem website
