Anna Stark-Stănișel

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Anna Stark-Stănișel
Informații generale
Nume complet Anna Stark-Stănișel
Data nașterii
Locul nașterii București, România
Data decesului (89 de ani)[1]
Post Portar / înaintaș dreapta
Informații despre echipă
Echipa actuală Retrasă din activitate
Cluburi de juniori
Ani Club
SMTCF Brașov
0000–1953 Progresul Brașov
Cluburi de seniori*
Ani Club
1953–1959 Progresul Brașov
1959–1978 Rapid București
1978–1979 PSV Frankfurt
Echipa națională
Ani Țară Ap (G)
1955– România 8 (13)
(în 11 jucătoare)
0000–1976 România 64 (173)
(în 7 jucătoare)
Palmares
Campionatul Mondial (în 7 jucătoare)
Aur România 1962 (Echipă)
Campionatul Mondial (în 11 jucătoare)
Aur Olanda 1960 (Echipă)
Aur RF Germania 1956 (Echipă)
* Apariții și goluri pentru echipa de club doar în cadrul campionatului intern
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Anna Stark-Stănișel (n. , București, România – d. [1][2][3]) a fost o handbalistă română de origine germană, multiplă campioană mondială cu echipele României în 7 și 11 jucătoare.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Anna Stark s-a născut la București, dar a crescut la Hărman[3], și a început să joace handbal la SMTCF Brașov, sub îndrumarea profesorului Dumitru Popescu Colibași[4], apoi la echipa feminină a clubului Progresul Brașov. În 1953 a făcut parte din echipa universitară a României care a câștigat medalia de argint la prima ediție a Festivalului Mondial al Tineretului și Studenților, organizată la București, pe terenul de fotbal al Clubului „Dinamo”[5], iar în 1955 a câștigat cu România medalia de aur la ediția a II-a a competiției, organizată la Varșovia[6].

În 1956, handbalista a fost componentă în calitate de portar a echipei României care a devenit obținut medalia de aur la Campionatul Mondial de handbal în 11 din Republica Federală Germania.[7][8] În 1957, Anna Stark a participat cu echipa națională la a treia ediție a Festivalului Mondial al Tineretului și Studenților, desfășurată la Moscova, și s-a clasat pe locul al doilea.

În 1960, Anna Stark a devenit din nou medaliată cu aur la a treia și ultima ediție a Campionatului Mondial în 11, desfășurată în Olanda.[8] Și de această dată handbalista a evoluat ca portar.[9]

În 1962, Anna Stark-Stănișel a luat parte la a doua ediție a campionatului mondial organizat pentru handbalul feminin în 7 jucătoare și care s-a desfășurat în România. Echipa României a câștigat medalia de aur[8], iar Anna Stark-Stănișel a jucat pe postul de intermediar.[10]

În 1964, transferată între timp la Rapid București, Anna Stark-Stănișel a câștigat a patra ediție a Cupei Campionilor Europeni.[11] În 1965 a participat la Campionatul Mondial, unde România s-a clasat pe locul al șaselea, și a înscris în total 7 goluri.[12]

În 1978, precum mulți germani din România, Anna Stark-Stănișel a emigrat în Republica Federală Germană, dar și-a continuat activitatea sportivă și a devenit vicecampioană în 1979 cu echipa PSV Grünweiß Frankfurt.[3] A continuat apoi să joace handbal la nivel de amatori până la o vârstă înaintată.[3] În 2003, la vârsta de 68 de ani, Stark-Stănișel a luat parte la un meci desfășurat la Ulm, în care colege de echipă i-au fost alte foste handbaliste de origine germană din România, precum Gertrude Reip, Angela Moșu-Huber sau Waltraut Andone.[13]

Palmares[modificare | modificare sursă]

Club
  • Campionatul României (în 7 jucătoare):
    • Câștigătoare: 1961, 1962, 1963, 1967
    • Locul 2: 1964, 1966
    • Locul 3: 1965, 1968, 1969
  • Campionatul României (în 11 jucătoare):
    • Câștigătoare: 1956, 1961
    • Locul 2: 1960, 1963
Echipa națională în 11 jucătoare
  • Festivalului Mondial al Tineretului și Studenților:
    • Câștigătoare: 1955
    • Medalie de argint: 1953, 1957
Echipa națională în 7 jucătoare

Distincții personale[modificare | modificare sursă]

În 1956, Annei Stark-Stănișel i s-a conferit titlul de „Maestru Emerit al Sportului” pentru medalia de aur de obținută la Campionatul Mondial în 11 jucătoare din 1956.[14]

Într-o ceremonie desfășurată pe 11 iunie 2009, Anna Stark-Stănișel a fost decorată de președintele Traian Băsescu cu Ordinul „Meritul Sportiv" Clasa I.[15]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Anna Stanisel (în germană) 
  2. ^ „STANISEL (STARK) ANNA”. Ministerul Tineretului și Sportului. Accesat în . 
  3. ^ a b c d „Handballerin Anna Stark-Stănișel wurde 80” (în germană). Siebenbürgische Zeitung. . Accesat în . 
  4. ^ Reconstrucție-Consolidare-Glorie 1946-1962, pp.19.
  5. ^ Reconstrucție-Consolidare-Glorie 1946-1962, pp.8.
  6. ^ Reconstrucție-Consolidare-Glorie 1946-1962, pp.13.
  7. ^ Reconstrucție-Consolidare-Glorie 1946-1962, pp.19.
  8. ^ a b c Johann Steiner (). „Deutsche Weltmeister unter rumänischer Fahne” (în germană). Siebenbürgische Zeitung. Accesat în . 
  9. ^ Reconstrucție-Consolidare-Glorie 1946-1962, pp.35.
  10. ^ Reconstrucție-Consolidare-Glorie 1946-1962, pp.55.
  11. ^ Ascensiune-Dominare Mondială 1963-1974, pp.10.
  12. ^ Ascensiune-Dominare Mondială 1963-1974, pp.21.
  13. ^ Johann Steiner (). „Handballer-Treffen in Ulm” (în germană). Siebenbürgische Zeitung. Accesat în . 
  14. ^ „Palmares, date statistice - Retrospectivă competiții interne și internaționale” (PDF). Federația Română de Handbal. p. 50. Accesat în . 
  15. ^ „COMUNICAT DE PRESĂ REF: Ceremonia de decorare a unor sportivi și antrenori, campioni mondiali ai handbalului românesc” (PDF). Președinția României. . Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 

Referințe[modificare | modificare sursă]


Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Anna_Stark-Stănișel&oldid=16185863