Angela Piskernik

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Angela Piskernik
Date personale
Născută[1] Modificați la Wikidata
Lobnig⁠(d), Carintia, Austria[1] Modificați la Wikidata
Decedată (81 de ani)[1] Modificați la Wikidata
Ljubljana, Republica Socialistă Slovenia, RSF Iugoslavia[1] Modificați la Wikidata
Cetățenie Republica Socialistă Federativă Iugoslavia
 Regatul Iugoslaviei
 Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor[*]​
 Cisleithania Modificați la Wikidata
Ocupațiebotanist[*]​ Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba slovenă[2]
limba germană[2] Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materUniversitatea din Viena  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Angela Piskernik (n. , Lobnig⁠(d), Carintia, Austria – d. , Ljubljana, Republica Socialistă Slovenia, RSF Iugoslavia) a fost o botanistă austro-iugoslavă (slovenă).[3]

Biografie[modificare | modificare sursă]

Piskernik s-a născut la Eisenkappel (slovenă: Železna Kapla) în sudul Carintiei, în apropiere de granița cu Slovenia.[4][5][6][7] Ea a rămas în Austria după primul război mondial și a luat un doctorat în botanică de la Universitatea din Viena.[8] Printre profesorii ei academici a fost și Hans Molisch. A lucrat pentru muzeul provincial din Ljubljana și a predat în diferite școli secundare.

Ca femeie conștientă de apartenența ei la națiunea slovenă, a participat activ la Referendumul din Carintia din 1920 (pentru determinarea definitivă a frontierei sudice) și într-un club de migranți.[9] În 1943, a fost încarcerată și reținută în lagărul de concentrare nazist Ravensbrück. [10] Este menționată în romanul autobiografic „Îngerul uitării” al scriitoarei austriece Maja Haderlap.[11]

După 1945 a ajuns directoare a Muzeului de Istorie Naturală din Ljubljana și a lucrat la serviciul de conservare a naturii.[12] În special, a făcut eforturi pentru reînnoirea și protejarea Grădinii Botanice Alpine Juliana și a Parcului Național Triglav.[13][14] Ea a fost inspirată de conservatorul italian Renzo Videsott (1904 – 1974).

În anii 1960, ea a condus delegația iugoslavă a Comisiei Internaționale pentru Protecția Alpilor (CIPRA) și a propus crearea unui parc natural transnațional cu Austria în Alpii din Savinja și Karawanks. Parcul bilateral nu a fost însă realizat.[15] Astăzi, această zonă face parte din Centura Verde a Europei.[16]

Angela Piskernik a murit la 23 decembrie 1967 la Ljubljana.

În 2012, a fost realizat un film documentar de 50 de minute denumit Kuharska knjiga dr. Angele Piskernik, în regia lui Amir Muratović, de către Televiziunea Slovenă (Televizija Slovenija). În 2019, în onoarea sa, a fost emisă o marcă poștală comemorativă de către Poșta din Slovenia.

Scrieri[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d e f Angela Piskernik, Slovenska biografija, accesat în  
  2. ^ a b CONOR[*][[CONOR (authority control file for author and corporate names in Slovene system COBISS)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  3. ^ Piskernik Angela[nefuncțională]. Slovenski biografski leksikon 1925–1991. Elektronska izdaja. Ljubljana: SAZU, 2009.
  4. ^ euborder.soton.ac.uk Arhivat în , la Wayback Machine.
  5. ^ Encyclopedia of Austria
  6. ^ Map Arhivat în , la Wayback Machine.
  7. ^ Area map with local mountain peaks
  8. ^ Tina Bahovec (2010): Engendering Borders: The Austro-Yugoslav Border Conflict Following the First World War, in: Agatha Schwartz (Ed.), Gender and Modernity in Central Europe: The Austro-Hungarian Monarchy and its Legacy, University of Ottawa Press, ISBN: 978-0-7766-0726-9, pp. 219–234.
  9. ^ Danijel Grafenauer (2009): Carinthian Slovenes´ Clubs and the Contacts between Carinthian Slovenes and Slovene-American Politicians Arhivat în , la Wayback Machine., in: Matjaž Klemenčič, Mary N. Harris (Eds.) European migrants, diasporas and indigenous ethnic minorities, Edizioni Plus-Pisa University Press, ISBN: 978-88-8492-653-1, pp. 83–103
  10. ^ Janez Stergar (2004): Dr. Angela Piskernik (1886–1967), Natural Scientist, Environmentalist, and Nationally Conscious Activist from Carinthia (Abstract in English), Institute of Ethnic Studies, Ljubljana. Retrieved October 31, 2013.
  11. ^ Maja Haderlap (2016): Angel of Oblivion (Translated from German by Tess Lewis), Archipelago Books, Brooklyn, New York
  12. ^ Mateja Tominšek Perovšek (2012): Slovene Women in the Modern Era (Exhibition Catalogue), National Museum of Contemporary History, Ljubljana, pp. 63–64
  13. ^ Juliana after 1945 Arhivat în , la Wayback Machine. Slovenian Museum of Natural History, Ljubljana. Retrieved November 19, 2013.
  14. ^ Vito Hazler (2010): Protection and Presentation of Cultural Heritage in the Triglav National Park and in Regional and Landscape parks in Slovenia, Etnološka istraživanja (Ethnological Researches), Vol. 1 No. 15, pp. 53–67
  15. ^ Carolin Firouzeh Roeder (2012), Slovenia's Triglav National Park: From Imperial Borderland to National Ethnoscape, in: Bernhard Gissibl, Sabine Höhler, Patrick Kupper (Eds.), Civilizing Nature: National Parks in Global Historical Perspective, Berghahn Books, New York and Oxford, ISBN: 978-0-85745-525-3, pp. 240–255.
  16. ^ Riecken, U., K. Ullrich, A. Lang (2007): A vision for the Green Belt in Europe, in: Terry, A., K. Ullrich and U. Riecken (Eds.): The Green Belt of Europe. From Vision to Reality, IUCN, Gland, Switzerland and Cambridge, UK, ISBN 2-8317-0945-8
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Angela_Piskernik&oldid=15752764