Sari la conținut

Andrea Mantegna

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Andrea Mantegna
Date personale
Născut1431[1][2] Modificați la Wikidata
Isola Mantegna⁠(d), Piazzola sul Brenta, Veneto, Italia[3][4] Modificați la Wikidata
Decedat (75 de ani)[5][1][6][7] Modificați la Wikidata
Mantova, Margrafiatul Mantova⁠(d)[8][9][3] Modificați la Wikidata
Înmormântatbasilica di Sant'Andrea[*][[basilica di Sant'Andrea (minor basilica in Mantua, Italy)|​]][10] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuNicolosia Bellini[*][[Nicolosia Bellini (daughter of lacopo Bellini, wife of Mantegna)|​]] (din ) Modificați la Wikidata
Număr de copii6 Modificați la Wikidata
CopiiFrancesco Mantegna[*][[Francesco Mantegna (pictor italian)|​]]
Ludovico Mantegna[*][[Ludovico Mantegna (pictor italian)|​]]
Bernardino Mantegna[*]​ Modificați la Wikidata
Etnieitalieni Modificați la Wikidata
Ocupațiepictor
copper engraver[*][[copper engraver (artisan or artist who uses the technique of engraving images or text into a copper plate, which is then used to produce prints)|​]]
miniator[*]​
sculptor
desenator[*]​
artist grafic[*]​
artist vizual[*]​ Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiVeneția[11]
Padova[12][11]
Mantova[11]
Florența[11]
Pisa[11]
Roma[11]
Verona[11] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba italiană[13][14] Modificați la Wikidata
Activitate
Domiciliucasa del Mantegna[*][[casa del Mantegna (building in Mantua, Italy)|​]][10]  Modificați la Wikidata
Influențat deDonatello  Modificați la Wikidata
RudeGentile Bellini
Giovanni Bellini
Jacopo Bellini  Modificați la Wikidata
Profesor pentruGaspare da Padova[*][[Gaspare da Padova (Italian active 1466-1517)|​]] , Bernardino Mantegna[*]​  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Andrea Mantegna (n. 1431, Isola Mantegna⁠(d), Piazzola sul Brenta, Veneto, Italia – d. , Mantova, Margrafiatul Mantova⁠(d))[15] a fost unul din cei mai importanți pictori și gravori ai Renașterii timpurii (Quattrocento) din Italia de Nord. Însemnată este contribuția sa la crearea spațiului compus în perspectivă.

Biografie

[modificare | modificare sursă]
Hristos mort (Pinacoteca di Brera, Milano)

Primele mărturii despre viața artistului se datorează lui Giorgio Vasari, care îi pomenește anul nașterii în "Viața celor mai iluștri pictori, sculptori și arhitecți" din 1550. Conform istoricului florentin, Andrea a fost fiul unui tâmplar cu numele Biagio de pe Isola di Craturo și a dat dovadă încă din copilărie de un talent deosebit la pictură și desen.

Mantegna a fost, începând cu anul 1441, ucenic în atelierul padovan al lui Francesco Squarcione[16], unul din pictorii importanți ai renașterii timpurii din Italia de Nord cu dovedite preocupări arheologice. Aici Mantegna are prilejul să copieze multe replici de sculpturi antice, executate în ghips, precum și picturi ale artiștilor contemporani toscani și romani. Tânărul artist este influențat mai ales de operele lui Donatello și Paolo Uccello din Padova. Surse contemporane pomenesc faptul că Mantegna ar fi executat deja la șaptesprezece ani tabloul altarului principal al bisericii Sfânta Sofia din Padova[17], operă care nu a dăinuit timpului.

În anul 1448 izvoarele menționează activitatea artistului într-un atelier independent, alături de foști colaboratori padovani ai lui Fra Filippo Lippi. Acest atelier pictează frescele capelei Ovetari din biserica Eremitani din Padova, care ilustrează viețile sfinților Iacob[18] și Cristofor. După moartea colaboratorului său Niccolò Pizzolo în 1453 Mantegna continuă singur lucrările, până în 1459. Aceste fresce au fost în mare parte distruse într-un bombardament din anul 1944. Scenele din ciclul sfântului Iacob relevau un spațiu compus perfect din punct de vedere al perspectivei și foloseau în mod consecvent racursiurile, ceea ce denotă interesul artistului pentru sculptura și arhitectura antichității. Frescele sale sunt considerate drept primele opere de vârf ale Renașterii din Italia de Nord. Ele continuă evoluția protorenașterii florentine și dovedesc influențele unei călătorii la Veneția, unde Mantegna avusese ocazia să vadă operele lui Andrea del Castagno și Jacopo Bellini. De cel din urmă el este legat de o legătură de prietenie, transformată apoi în una de rudenie; în 1454 artistul se căsătorește cu o fiică a lui Bellini. La rândul său, Mantegna îi va influența pe Gentile și Giovanni Bellini, fiii lui Jacopo.

O ședere la Veneția este dovedită de altarul bisericii S. Zeno din acest oraș, executat de Mantegna între 1458 și 1459[19]. În această operă apare pentru prima oară în arta Italiei de Nord tema Sacrei Conversații.

În 1459 Mantegna se mută la Mantova, unde este numit pictor al curții de Gonzaga. Timp de cinci decenii el este cel mai important artist mantovan și este copleșit de onoruri și comenzi de lucru. O deosebită prețuire pentru opera sa o dovedește ducele de Gonzaga atunci când îi acordă lui Mantegna titlul de conte. Printre operele sale principale de la Mantova se numără frescele din Camera degli Sposi în Palatul Ducal, finisate în 1474, decorațiile capelei ducale (1460–1464), două versiuni ale temei Hristos mort, Moartea Mariei și Sfântul Gheorghe.

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. 1 2 Bibliothèque nationale de France. „Andrea Mantegna” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912. Accesat în .
  2. ↑ https://www.museabrugge.be/collection/work/id/2014_GRO0308_III. Accesat în . Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. 1 2 Bibliothèque nationale de France. „Autoritatea BnF” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912.
  4. ↑ (PDF) https://www.regione.veneto.it/static/www/ambiente-e-territorio/ParerePiazzolasulBrenta.pdf. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  5. ↑ https://en.wikisource.org/wiki/Catholic_Encyclopedia_(1913)/Andrea_Mantegna. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  6. ↑ Biblioteca Națională a Germaniei. „Andrea Mantegna” (în germană). Gemeinsame Normdatei. Wikidata Q36578. Accesat în .
  7. ↑ „Andrea Mantegna” (în neerlandeză). RKDartists[*]. Wikidata Q17299517. Accesat în .
  8. ↑ Otto Schmidt; Serghei Ivanovici Vavilov; Boris Vvedensky; Alexandr Mihailovici Prohorov, ed. (), Мантенья Андреа (în rusă) (ed. 3), Moscova: Marea Enciclopedie Rusă, OCLC 14476314, Wikidata Q17378135
  9. ↑ „Union List of Artist Names” (în engleză). Union List of Artist Names. Wikidata Q2494649.
  10. 1 2 https://www.arthistoricum.net/themen/portale/renaissance/lektion-vi-die-italienischen-hoefe-des-15-jahrhunderts/4-andrea-mantegna-und-die-camera-degli-sposi. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  11. 1 2 3 4 5 6 7 „Andrea Mantegna” (în neerlandeză). RKDartists[*]. Wikidata Q17299517.
  12. ↑ Istituto dell’Enciclopedia Italiana. „Andrea Mantegna” (în italiană). Treccani Enciclopedia on line[*]. Wikidata Q65921422.
  13. ↑ „Andrea Mantegna” (în franceză). idRef[*]. Wikidata Q47757534. Accesat în .
  14. ↑ „Andrea Mantegna”. CONOR.SI[*]. Wikidata Q16744133.
  15. ↑ Enciclopedia Universală Britanica. Litera. . p. 21.
  16. ↑ Opere di Giorgio Vasari II 1822, p. 475. Squarcione (cca. 1394-1474) nu-și desfășura activitatea doar ca pictor, ci era și comerciant și colecționar de artă.
  17. ↑ Opere di Giorgio Vasari II 1822, p. 475.
  18. ↑ Gombrich 1975, p. 85.
  19. ↑ Piesele de altar se află din 1797 în Franța; predela și Răstignirea sunt păstrate în Luvru, aripile predelei în Muzeul din Tours.

Bibliografie

[modificare | modificare sursă]
  • Art. Mantegna în Lexikon der Kunst, vol. IV, Leipzig, 2004, pp. 526-528.
  • Alexandru Balaci: Mantegna, Editura Meridiane, București, 1980.
  • Ernst Hans Gombrich: O istorie a artei (1950), trad. Sanda Râpeanu, București, 1975.
  • Giorgio Vasari: Le vite de' più eccellenti archtetti, pittori, et scultori italiani, Torrentino - Florența 1550 (prima ediție), online.
  • Giorgio Vasari: Delle vite de' più eccellenti pittori, scultori, e archtettori italiani, în Opere di Giorgio Vasari, pittore e architetto aretino, vol. II, Florența 1822 (online), pp. 475-484.
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Andrea_Mantegna&oldid=17606816