Sari la conținut

Alice Săvulescu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Membru titular al Academiei Române
Alice Săvulescu

Botanistul Alice Săvulescu
Date personale
Nume la naștereAlice Aronescu Modificați la Wikidata
Născută29 octombrie 1905
Oltenița , România
Decedată1 februarie 1970, (65 de ani)
București, Republica Socialistă România
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiebotanist
Limbi vorbitelimba română[1] Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materUniversitatea din București
Universitatea Columbia  Modificați la Wikidata

Alice Săvulescu (n. , Oltenița, Călărași, România – d. , București, România), născută Alice Aronescu, a fost un botanist român de origine evreiască,[2] membru titular (1963) al Academiei Române.

Alice Săvulescu a absolvit Facultatea de Științe în cadrul Universității din București. Și-a continuat studiile la Universitatea Columbia din New York,[3] în specializarea microbiologie și fitopatologie, în perioada 1931-1934. În 1934, a obținut titlul de doctor în biologie.[4]

În 1934 Alice Săvulescu s-a întors în România și s-a angajat la Secția de Fitopatologie a Institutului de Cercetări Agronomice. A colaborat cu Traian Săvulescu, soțul ei.[5] În 1949 a preluat conducerea Secției de Fitopatologie,[6] iar mai târziu a Institutului de Biologie din București.[7]

A fost numită vicepreședintă a Centrului de Cercetări Biologice al Academiei Române, în 1957, centru ce a devenit ulterior Institutul de Biologie „Traian Săvulescu”. A fost numită director științific al acestui institut, calitate în care a organizat secția de Microbiologie și Fitopatologie Generală.[8]

A fost vicepreședintă a Societății de Științe Biologice, membru al Comisiei de Radiologie a Academiei Române și al Societății Internaționale de Științele Naturii. A devenit membru corespondent al Academiei Române pe 23 martie 1952 și membru titular pe 21 martie 1963.[9]

Printre preocupările sale s-au numărat perfecționarea tehnologiilor pentru fabricarea produselor fitofarmaceutice în România, controlul și omologarea acestor produse, precum și introducerea în producție a pesticidelor cu o eficiență ridicată. A contribuit la dezvoltarea cercetărilor în domeniul radiobiologiei. A studiat, pentru prima dată în România, speciile de ciuperci responsabile de deteriorarea maselor plastice, a documentelor de arhivă sau a diferitelor opere de artă. S-a ocupat de cercetarea virusurilor fitopatogene și poliedrice, a relațiilor dintre paraziți și gazdele lor. A publicat peste 150 de lucrări cu rezultatele cercetărilor sale, singură sau în colaborare cu alți autori în domeniu.[10]

  1. ^ IdRef, accesat în  
  2. ^ „Hary Kuller - "Contribuția evreilor din România la cultură și civilizație", în "Realitatea evreiască", nr. 231-232 (1031-1032), 19 mai - 10 iunie 2005, p. 10-11” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  3. ^ Maramorosch, Karl (), The Thorny Road to Success: A Memoir (în engleză), iUniverse, ISBN 978-1-4917-5409-2, accesat în  
  4. ^ Avram, Arina (). Femei celebre din România. II. București: Editura ALLFA. p. 10. 
  5. ^ deJong-Lambert, William; Krementsov, Nikolai (), The Lysenko Controversy as a Global Phenomenon, Volume 2: Genetics and Agriculture in the Soviet Union and Beyond (în engleză), Springer, ISBN 978-3-319-39179-3, accesat în  
  6. ^ „Înaintașii noștri - cercetători în protecția plantelor din școala bucureșteană” (PDF). Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Plantelor București. Accesat în . [nefuncționalăarhivă]
  7. ^ „Institutul de Biologie Bucuresti - ACADEMIA ROMANA”. www.ibiol.ro. Accesat în . 
  8. ^ „Alice Săvulescu - Enciclopedia României - prima enciclopedie online despre România”. web.archive.org. . Arhivat din original în . Accesat în . 
  9. ^ „Academia Română - Membri”. acad.ro. Accesat în . 
  10. ^ „Tragedia cercetătoarei care a murit după o discuție cu Nicolae Ceaușescu. Ce i-a comunicat dictatorul lui Alice Săvulescu”. adevarul.ro. . Accesat în . 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]