Alfabetul rus
| Alfabetul limbii ruse | |
 | |
| Tip | Alfabet |
|---|---|
| Limbi scrise | Rusă   |
| Creat în | 860-890 (apariția alfabetului chirilic) |
| Sisteme-părinte | → Scrierea proto-sinaitică → Alfabetul limbii ruse
|
| Sisteme-surori | Alfabetul limbii ucrainene, Alfabetul limbii belaruse, Alfabetul limbii bulgare |
| ISO 15924 | Cyrl |
| Notă: Această pagină poate conține simboluri Unicode. Fără suport de afișare corespunzător, se pot vedea semne de întrebare, pătrățele sau alte simboluri în locul caracterelor potrivite. | |
Modifică text  | |
Alfabetul rus modern este o variantă a alfabetului chirilic.
Componența alfabetului
[modificare | modificare sursă]| Literă majusculă | Literă mică | Nume | Vechea denumire | IPA | Exemplu | Valoare numrică | Unicode (Hex) |
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| А | а | а [a] | азъ [as] | /a/ | a în tată | 1 | U+0410 / U+0430 |
| Б | б | бэ [bɛ] | буки [ˈbu.kʲɪ] | /b/ sau /bʲ/ | b în bit | - | U+0411 / U+0431 |
| В | в | вэ [vɛ] | вѣди ['vʲe.dʲɪ] | /v/ or /vʲ/ | v în vine | 2 | U+0412 / U+0432 |
| Г | г | [гэ [gɛ]] | глаголь [glɐˈgolʲ] | /g/ | g în gol | 3 | U+0413 / U+0433 |
| Д | д | [дэ [dɛ]] | добро [dɐˈbro] | /d/ sau /dʲ/ | d în dar | 4 | U+0414 / U+0434 |
| Е | е | е [jɛ] | есть [jesʲtʲ] | /je/ or / ʲe/ | ie în ieri | 5 | U+0415 / U+0435 |
| Ё | ё | ё [jo] | - | /jo/ or / ʲo/ | io în ioc | - | U+0401 / U+0451 |
| Ж | ж | жэ [ʐɛ] | живѣте [ʐɨˈvʲe.tʲɪ][3] | /ʐ/ | j în joc | - | U+0416 / U+0436 |
| З | з | зэ [zɛ] | земля [zʲɪˈmlʲa] | /z/ or /zʲ/ | z în zahăr | 7 | U+0417 / U+0437 |
| И | и | и [i] | иже [ˈi.ʐɨ] | /i/ or / ʲi/ | i în in | 8 | U+0418 / U+0438 |
| Й | й | и краткое [i ˈkra.tkə.ɪ] | и съ краткой [ɪ s ˈkra.tkəj] | /j/ | i în iese | - | U+0419 / U+0439 |
| К | к | ка [ka] | како [ˈka.kə] | /k/ or /kʲ/ | c în cap | 20 | U+041A / U+043A |
| Л | л | эл sau эль [el] sau [elʲ] | люди [ˈlʲʉ.dʲɪ] | /l/ sau /lʲ/ | l în lampă | 30 | U+041B / U+043B |
| М | м | эм [ɛm] | мыслѣте [mɨ.ˈsʲlʲe.tʲɪ][4] | /m/ sau /mʲ/ | m în mal | 40 | U+041C / U+043C |
| Н | н | эн [ɛn] | нашъ [naʂ] | /n/ sau /nʲ/ | n în nod | 50 | U+041D / U+043D |
| О | о | o [o] | онъ [on] | /o/ | o în cor | 70 | U+041E / U+043E |
| П | п | пэ [pɛ] | покой [pɐˈkoj] | /p/ sau /pʲ/ | p în pai | 80 | U+041F / U+043F |
| Р | р | эр [ɛr] | рцы [rtsɨ] | /r/ sau /rʲ/ | r în rar | 100 | U+0420 / U+0440 |
| С | с | эс [ɛs] | слово [ˈslo.və] | /s/ sau /sʲ/ | s în sac | 200 | U+0421 / U+0441 |
| Т | т | тэ [tɛ] | твердо [ˈtvʲɛ.rdə] | /t/ sau /tʲ/ | t în tip | 300 | U+0422 / U+0442 |
| У | у | у [u] | укъ [uk] | /u/ | u în nuc | 400 | U+0423 / U+0443 |
| Ф | ф | эф [ɛf] | фертъ [fʲɛrt] | /f/ sau /fʲ/ | f în față | 500 | U+0424 / U+0444 |
| Х | х | ха [xa] | хѣръ [xʲɛr] | /x/ | h din Mihnea | 600 | U+0425 / U+0445 |
| Ц | ц | це [tsɛ] | цы [tsɨ] | /ts/ | ț în țap | 900 | U+0426 / U+0446 |
| Ч | ч | че [tɕɛ] | червь [tɕɛrfʲ] | /tɕ/ | c (englezul ch) în ceas | 90 | U+0427 / U+0447 |
| Ш | ш | ша [ʂa] | ша [ʂa] | /ʂ/ | ș în șah | - | U+0428 / U+0448 |
| Щ | щ | ща [ɕɕa] | ща [ɕtɕa] | /ɕɕ/ | un ș mai moale ca în totuși | - | U+0429 / U+0449 |
| Ъ | ъ | твёрдый знак [ˈtvʲо.rdɨj znak] | еръ [jɛr] | Note2 | pus după consoane, arată că aceasta nu este palatalizată | - | U+042A / U+044A |
| Ы | ы | ы [ɨ] | еры [jɪˈrɨ] | [ɨ]5 | â în pâine | - | U+042B / U+044B |
| Ь | ь | мягкий знак [ˈmʲækʲɪj znak] | ерь [jerʲ] | / ʲ/3 | semn care, pus după o consoane, arată că aceasta este palatalizată | - | U+042C / U+044C |
| Э | э | э [ɛ] | э оборотное [ˈɛ ə.bɐˈro.tnə.ɪ] | /e/ | e în set | - | U+042D / U+044D |
| Ю | ю | ю [ju] | ю [ju] | /ju/ sau / ʲu/ | iu in iubită | - | U+042E / U+044E |
| Я | я | я [ja] | я [ja] | /ja/ sau / ʲa/ | ca pronumele ea | - | U+042F / U+044F |
| Litere eliminate în 1918 | |||||||
| І | і8 | - | і десятеричное [i] | /i/ sau / ʲi/ | ca и | 10 | |
| Ѳ | ѳ9 | - | ѳита [fʲɪˈta] | /f/ sau /fʲ/ | ca ф | 9 | |
| Ѣ | ѣ | - | ять [jætʲ] | /je/ sau / ʲe/ | ca е | - | |
| Ѵ | ѵ | - | ижица [ˈi.ʐɨ.tsə] | /i/ sau / ʲi/ | ca и | - | |
| Litere ieșite din uz prin secolul al XVIII-lea 18 | |||||||
| Ѕ | ѕ | - | зѣло [ˈzʲɛ.lə] | /dz/, /z/ sau /zʲ/ | ca з | 6 | |
| Ѯ | ѯ | - | кси [ksʲi] | /ks/ sau /ksʲ/ | ca кс | 60 | |
| Ѱ | ѱ | - | пси [psʲi] | /ps/ sau /psʲ/ | ca пс | 700 | |
| Ѡ | ѡ | - | омега [ɐˈmʲɛ.gə] | /o/ | ca о | 800 | |
| Ѫ | ѫ | - | юсъ большой [jus bɐlʲˈʂoj] | /u/,/ju/ sau / ʲu/ | ca у or ю | - | |
| Ѧ | ѧ | - | юсъ малый [jus ˈmɑ.lɨj] | /ja/ sau / ʲa/16 | ca я | - | |
| Ѭ | ѭ | - | юсъ большой іотированный [jus bɐlʲˈʂoj jɪˈtʲi.rə.vən.nɨj] | /ju/ sau / ʲu/15 | ca ю | - | |
| Ѩ | ѩ | - | юсъ малый іотированный [jus ˈmɑ.lɨj jɪˈtʲi.rə.vən.nɨj] | /ja/ sau / ʲa/ | ca я | - | |
Regulile de folosire ale lui И și І (Pre-1918)
[modificare | modificare sursă](a) se scrie "i" înaintea tuturor vocalelor și înaintea semivocalei "й"
(b) se scrie "и" înaintea consoanelor și ca ultimă literă a unui cuvânt
(c) excepția 1: se scrie "и" înaintea (semi)vocalelor în cuvintele compuse (пятиакровый: пяти+акровый, cinci-acri)
(d) excepția 2: se scrie "и" în "миръ" pentru "pace, liniște uniune", și "i" în "мiръ" pentru "lume, univers, comunitate locală, comune, societate, laicism" și ale lor derivate.
Diferența dintre миръ (pace) și мiръ (lume) a dus la jocul de cuvinte legendar al lui Lev Tolstoi, Război și Pace care era numit la origini "Războiul și Lumea."
Tastatura rusească
[modificare | modificare sursă]
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ Reforms of Russian orthography (în engleză),
- ↑ În 1942 s-a consfințit prin publicarea Decretului din 24 decembrie 1942 № 1825 «Despre utilizarea literei „ё“ în ortografia limbii ruse, includerea literei ё în alfabet
- ↑ Articolul живете Arhivat în , la Archive.is din “Толковый словарь русского языка Ушакова” (“Ushakov's Explanatory Dictionary of the Russian Language”; dicționarele fac diferență între е și ё, cf.: ёлка Arhivat în , la Archive.is).
- ↑ Articolul мыслете Arhivat în , la Archive.is din “Толковый словарь русского языка Ушакова” (“Ushakov's Explanatory Dictionary of the Russian Language”).