Alexis Fontaine des Bertins

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Mémoires donnés à l'Académie royale des sciences, 1764

Alexis Fontaine, cunoscut și ca Alexis Fontaine des Bertins (n. 13 august 1704 la Claveyson - d. 21 august 1771 la Cuiseaux) a fost un matematician francez.

A fost profesorul matematicianului Jean-Jacques de Marguerie.

Biografie[modificare | modificare sursă]

La 20 de ani a rămas orfan de tată. Citind o carte de geometrie, a descoperit această știință spre al cărui studiu se îndreaptă, deși părinții îl sfătuiseră să studieze Dreptul.

Se instalează la Paris, unde se împrietenește cu Clairaut și Maupertuis.

În 1733 a fost ales membru al Academiei de Științe din Paris.

În 1764 s-a retras la Cuiseaux, unde și-a achiziționat o mică fermă și își petrece ultima parte a vieții.

Activitate științifică[modificare | modificare sursă]

Printre temele cercetării sale științifice sunt incluse curbele tautocrone și brahistocrone și traiectoriile ortogonale.

A stabilit o metodă generală pentru rezolvarea multor probleme de maxim. A stabilit unele teoreme referitoare la funcțiile omogene.

Începând cu 1739 s-a ocupat de teoria generală a ecuațiilor diferențiale și de calcul integral.

A dezvoltat unele idei noi și în mecanică.

Scrieri[modificare | modificare sursă]

  • 1732: Solutions des divers problèmes
  • 1747: Sur la résolution des équations
  • 1767: Addition à la méthode pour la solution des problèmes de maximis et minimis
  • 1768: Sur les courbes tautocrones
  • 1768: Problèmes de géométrie.

Biografia și activitatea sa a fost descrisă de Nicolas de Condorcet în lucrarea Éloge de Fontaine.