Alexandru Bassarab
| Alexandru Bassarab | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut |  Bacău, România |
| Decedat | (33 de ani) Țiganca, raionul Cantemir, Moldova |
| Cauza decesului | pedeapsa cu moartea |
| Cetățenie |  România |
| Etnie | români |
| Religie | Ortodox |
| Ocupație | pictor gravor[*] politician |
| Limbi vorbite | limba română |
| Deputat al României | |
| În funcție – | |
| Partid politic | Mișcarea Legionară |
| Alma mater | Universitatea Națională de Arte București Universitatea din București |
Modifică date / text  | |
Alexandru Bassarab (sau Basarab, n. , Bacău, România – d. , Țiganca, raionul Cantemir, Moldova) a fost un pictor român și politician fascist - legionar.
Biografie
[modificare | modificare sursă]Alexandru Bassarab s-a născut în Bacău.[1] A absolvit Școala de Arte din București, studiind în paralel și la Facultatea de Drept.[2]
Cunoscut pentru lucrările sale în linogravură și xilogravură, Alexandru Bassarab a ales teme ca tradiționalismul, naționalismul și folclorul românesc. A aderat la Mișcarea legionară în 1932, unde a ajuns comandant legionar și, în 1937, deputat. În timpul dictaturii carliste, Bassarab a fost supravegheat, dar nu arestat. În 1940 și-a prezentat lucrări alături de Grupul Grafic, deși unul dintre fondatorii acestui grup a fost Aurel Mărculescu, evreu, și antifascist.[3]
A ocupat funcții importante în timpul Statului Național-Legionar așa că l-a putut exclude pe pictorul evreu Samuel Mützner din Sindicatul Artelor Frumoase. A fost arestat în urma rebeliunii legionare.
În timpul Operațiunii Barbarossa, Alexandru Bassarab a fost capturat și executat de sovietici la Țiganca.
Lucrări
[modificare | modificare sursă]-
Primăvară pe cheiul Dâmboviței, 1934 -
Case de țară -
Arhanghel, 1935 -
Nașterea Căpitanului -
-
Referințe
[modificare | modificare sursă]- ^ Iurie Colesnic (), Iurie Colesnic: În culisele Istoriei. Un pictor căzut la Țiganca, Stiri de ultima ora din Moldova - Ultimele stiri Timpul.md
- ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ J-ART, web.archive.org, , arhivat din original la , accesat în