Sari la conținut

Alexandra Indrieș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Gloria Barna
Date personale
Nume la naștereGloria Barna
Născută13 martie 1936
Oradea, România
Decedată20 ianuarie 1993, (57 de ani)
Timișoara, România
Căsătorită cuAndreas A. Lillin
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațieprozatoare, poeticiană, eseistă, critic literar
Limbi vorbitelimba română[1] Modificați la Wikidata
PseudonimAlexandra Indrieș
StudiiFacultatea de Filologie a Universității din București
Activitatea literară
Operă de debut1. 1954 - în revista „Viața Capitalei
2. 1973 - „Saltul în gol"

Alexandra Indrieș (pe numele său real Gloria Barna și, după căsătorie, Gloria Lillin) (n. 13 martie 1936, Oradea – d. 20 ianuarie 1993, Timișoara) a fost o prozatoare, poeticiană, eseistă și critic literar română.

A urmat studii literare la București, pe care a fost nevoită să le întrerupă după 1956, când a fost arestată și condamnată pentru opinii politice neconforme cu ideologia vremii și "agitație politică".

S-a căsătorit cu scriitorul Andreas A. Lillin și s-a stabilit la Timișoara.

Și-a încheiat studiile la Facultatea de Filologie a Universității din București. A luat doctoratul în științe filologice, cu o teză referitoare la poezia lui Lucian Blaga.

Prima apariție publicistică a avut-o în 1954, în “Viața Capitalei”. A continuat cu colaborări la Scrisul bănățean, la continuatoarea acestei reviste, “Orizont” și, sporadic, la “Limbă și literatură”.

A debutat editorial în 1973, cu romanul psihologic "Saltul în gol", construit în spiritul unor modele celebre, ca William Faulkner sau André Gide. Tot în 1973 a colaborat la traducerea cărții de "Basme" a lui Clemens Brentano.

George Șerban, mai târziu deputat PNȚCD de Timiș, inițiatorul Proclamației de la Timișoara și al declarării zilei de 16 decembrie ca zi naționala de luptă împotriva totalitarismului, a fost inspirat în demersul său de colaboratoarea sa, Alexandra Indrieș. [3]

Începând cu 1990, Alexandra Indrieș s-a angajat în activitatea de gazetar politic.

După decesul scriitoarei, în 1993, organizația "Societatea Timișoara" a instituit „Premiul Alexandra Indrieș”, care se acordă pentru contribuția la dezvoltarea spiritului civic și promovarea principiilor democrației.[4]

Scrieri proprii

  • Saltul în gol, roman, Editura Facla, Timișoara, 1973;
  • Corola de minuni a lumii. Interpretare stilistică a sistemului poetic al lui Lucian Blaga, Editura Facla, Timișoara, 1975;
  • Sporind a lumii taină. Verbul în poezia lui Lucian Blaga, Editura Minerva, București, 1981;
  • Două-trei minute, roman, Editura Cartea Românească, București, 1984;
  • Alternative bacoviene, eseuri critice, Editura Minerva, București, 1984;
  • Polifonia persoanei, eseuri critice, Editura Facla, Timișoara, 1986;
  • Cutia de chibrituri, Editura Cartea Românească, București, 1987;
  • Un sertar întredeschis, roman, Editura de Vest, Timișoara, 1994;

Traduceri

  • Basme de Clemens Brentano, în colaborare, Editura Junimea, Iași, 1973.
  1. ^ IdRef, accesat în  
  2. ^ „Olimpia Berca - Despre Maeștri”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ „Proclamation of Timișoara”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ Premiile "Societății Timișoara"[nefuncțională]