Aciduria 2-Hidroxiglutarică

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Acidul Alfa Hidroxiglutaric

Aciduria 2-hidroxiglutarică este o afecțiune rară neurometabolică caracterizată prin nivelurile semnificativ crescute de acid hidroxiglutaric în urină. Este o boală autosomal recesiv sau autosomal dominant . [1]

Prezentare[modificare | modificare sursă]

Simptomele acestei afecțiuni sunt următoarele: [2]

Cauze[modificare | modificare sursă]

Este o boală moștenită genetic.

Majoritatea formelor de acidurie 2-Hidroxiglutarică au un model autosomal recesiv de moștenire.

Diagnostic[modificare | modificare sursă]

Clasificare[modificare | modificare sursă]

Aciduria 2-hidroxiglutarică este o acidurie organică, iar din cauza proprietății stereoizomerice a 2-hidroxiglutaratului se disting diferite variante ale acestei afecțiuni:

L-2-acid hidroxiglutaric[modificare | modificare sursă]

Forma L-2 este mai frecventă, mai severă și afectează în principal sistemul nervos central . Ganglionii bazali sunt afectați, iar cavitățile chistice în materia albă a creierului sunt frecvente, începând de la început. Acest formular este cronica, cu simptome timpurii, cum ar fi hipotonie, tremor, și epilepsie în scădere în spongiformă leucoencefalopatia, musculare choreodystonia, retard mintal, și psihomotorii de regresie. [3]

Este asociat cu L2HGDH , care codifică L-2-hidroxiglutarat dehidrogenază. [4] L-2-hidroxiglutaratul este produs prin acțiunea promiscuă a malatului dehidrogenazei asupra 2-oxoglutaratului, iar L-2-hidroxiglutarat dehidrogenazei este un exemplu de enzimă de reparație a metabolitului care oxidează L-2-hidroxiglutarat înapoi la 2-oxoglutarat. [5]

D-2-acid hidroxiglutaric[modificare | modificare sursă]

Forma D2 este rară, cu simptome incluzând macrocefalie, cardiomiopatie, retard mental, hipotonie și orbire corticală. [6] Este cauzată de mutații recesive în D2HGDH [7] (tip I) sau de mutații câștigătoare ale funcției dominante în IDH2 [8] (tip II).

Aciduria combinată D-2- și L-2-hidroxiglutarică[modificare | modificare sursă]

Forma combinată se caracterizează prin encefalopatie epileptică cu debut sever timpuriu și absența progresului dezvoltării. [9] Este cauzată de mutații recesive din SLC25A1 care codifică purtătorul citrat mitocondrial. [10]

Tratament[modificare | modificare sursă]

Tratamentul acidurii 2-Hidroxiglutarice se bazează pe controlul convulsiilor, prognosticul depinde de cât de severă este starea. [11]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Reference, Genetics Home. „2-hydroxyglutaric aciduria”. Genetics Home Reference (în engleză). Accesat în . 
  2. ^ „L-2-hydroxyglutaric aciduria | Genetic and Rare Diseases Information Center (GARD) – an NCATS Program”. rarediseases.info.nih.gov (în engleză). Accesat în . 
  3. ^ „L-2-hydroxyglutaric aciduria: clinical, neuroimaging, and neuropathological findings”. Arch. Neurol. 62 (4): 666–670. . doi:10.1001/archneur.62.4.666. PMID 15824270. 
  4. ^ „L-2-Hydroxyglutaric aciduria: identification of a mutant gene C14orf160, localized on chromosome 14q22.1”. Hum. Mol. Genet. 13 (22): 2803–11. noiembrie 2004. doi:10.1093/hmg/ddh300. PMID 15385440. 
  5. ^ Van Schaftingen, E.; Rzem, R.; Veiga-da-Cunha, M. (). „L: -2-Hydroxyglutaric aciduria, a disorder of metabolite repair”. Journal of Inherited Metabolic Disease. 32 (2): 135–142. doi:10.1007/s10545-008-1042-3. ISSN 1573-2665. PMID 19020988. 
  6. ^ „D-2-hydroxyglutaric aciduria”. J. Child Neurol. 10 (2): 137–142. . doi:10.1177/088307389501000216. PMID 7782605. 
  7. ^ „Mutations in the D-2-hydroxyglutarate dehydrogenase gene cause D-2-hydroxyglutaric aciduria”. Am J Hum Genet. 76 (2): 358–60. . doi:10.1086/427890. PMC 1196381Accesibil gratuit. PMID 15609246. 
  8. ^ „IDH2 mutations in patients with D-2-hydroxyglutaric aciduria”. Science. 330 (6002): 336. . Bibcode:2010Sci...330..336K. doi:10.1126/science.1192632. PMID 20847235. 
  9. ^ „Combined D-2- and L-2-hydroxyglutaric aciduria with neonatal onset encephalopathy: a third biochemical variant of 2-hydroxyglutaric aciduria?”. Neuropediatrics. 31 (3): 137–40. . doi:10.1055/s-2000-7497. PMID 10963100. 
  10. ^ Nota B; et al. (). „Deficiency in SLC25A1, Encoding the Mitochondrial Citrate Carrier, Causes Combined D-2- and L-2-Hydroxyglutaric Aciduria”. The American Journal of Human Genetics. 92 (4): 627–631. doi:10.1016/j.ajhg.2013.03.009. PMC 3617390Accesibil gratuit. PMID 23561848. 
  11. ^ RESERVED, INSERM US14 -- ALL RIGHTS. „Orphanet: D 2 hydroxyglutaric aciduria”. www.orpha.net (în engleză). Accesat în . 

Legături externe[modificare | modificare sursă]