Țaratul Vidinului

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Țaratul Vidinului
Видинско царство
Coat of Arms of the Bulgarian Empire.PNG Coa Hungary Country History Lajos I (1370).svg  –  [[Fișier:Imperiul Otoman|30px|border|link=Imperiul Otoman]]
Stemă
Stemă
Țaratul Vidinului
Țaratul Vidinului
Capitală Vidin
Limbă Bulgară
Religie Ortodoxism
Guvernare
Formă de guvernare Monarhie
Țar  
 - 1280 - 1308 Șișman
 - 1356 - 1365, 1369 - 1396 Srațimir
Istorie
Epoca istorică Evul Mediu
Fondarea
Dezmembrarea

Țaratul Vidinului (bulgară: Видинско (Бдинско) царство, Vidinsko (Bdinsko) tsarstvo) a fost un stat medieval bulgar cu centrul în Vidin. Pentru prima dată, în 1257, nobilul local Rostislav Mihailovici s-a încoronat Țar al Bulgariei la Târnovo, dar în curând se va retrage la Vidin, pe propriile posesiuni. În 1356, țarul Ivan Alexandru al Bulgariei a izolat Vidinul de monarhia bulgară și l-a numit pe fiul său Srațimir (1356-1396), în calitate de conducător absolut al domeniului Vidinului.

În 1365, statul a intrat sub conducerea cruciaților ungari, dar ocupația acestora a fost de scurtă durată. În 1369, o campanie aliată a Bulgariei și Țării Românești au alungat armata maghiară, dar în 1393 întregul teritoriu al Bulgariei, alături de restul regiunii înconjurătoare, a fost inclus în Imperiul Otoman. Acest lucru a marcat sfârșitul celui de al Doilea Țarat Bulgar. Acum, Vidinul a fost singura regiune controlată de populația locală bulgară.

Otomanii au continuat să cucerească teritoriile despoților Dobrogei, de Prilep și de Velbazhd. Independența Vidinului nu va mai continua mult timp. În 1396, Strațimir a sprijinit militar națiunile creștine care doreau să oprească Imperiul Otoman. În urma victoriei otomanilor de la porțile Nicopolelui, Vidinul a căzut, în cele din urmă, în sfera de influență a otomanilor sultanului Baiazid I.[1][2]

Prinții și țarii de Vidin[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ A Concise History Of Bulgaria, Cambridge Concise Histories, R. J. Crampton, Cambridge University Press, 2005, ISBN 0521616379, p. 28.
  2. ^ The Late Medieval Balkans: A Critical Survey from the Late Twelfth Century to the Ottoman Conquest, John Van Antwerp Fine, University of Michigan Press, 1994, ISBN 0472082604, pp. 423-425.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]