Șișcani, Nisporeni

Coordonate: 46°58′14″N 28°12′55″E ({{PAGENAME}}) / 46.97056°N 28.21528°E46.97056; 28.21528
Șișcani
— Sat-reședință —
Șișcani Șișcani (Nisporeni) Satul pe harta Republicii Moldova
Șișcani Șișcani (Nisporeni) Satul pe harta raionului Nisporeni

Țară	Republica Moldova
Raion	Nisporeni
Comună	Șișcani
Prima atestare	9 ianuarie 1489^[1]^[2]

Populație (2024)
- Total	939 locuitori

Cod poștal	MD-6437^[3]
Prefix telefonic	264

Prezență online
GeoNames
Modifică date / text

Șișcani este satul de reședință al comunei cu același nume din raionul Nisporeni, Republica Moldova.

Istorie

Documentar, satul Șișcani apare menționați pentru prima dată într–un hrisov al lui Ștefan cel Mare din 1489, cu numele :^[4]^[5]

„Suret de pe o hotarnica veche a domnului Ștefan vodă, din let 6997 <1489> ghenarie 9, scris suretul de Simeon uricariul și încredințat și de Evloghie tălmăcitoriu că este adevărat tălmăcit în care scrie ca hotarul satului acestuia se începe dimpotrivă locului, din dealu despre Lăpușna, și merge la Fântâna Mare, despre târgul Lapușna, care merge la ruptura din sus și merge margine în sus fața Lăpușnii și tot margine fața Lăpușnii, până ce hotărăște cu Dragomireștii și cu Bujorul și de acolo să întoarce fața Bujorului în giosu, din vale de Movila Petricăi hotar și de acolo merge tot fața Bujorului împotriva rupturii Bujorului, într-o buză de pisc este hotar și deacolo taie piste deal de la Soci și muchie dealului din deal de Soci este hotar și merge drept în Movila lui Fulger și merge dealul în gios, unde este hotar Bujorului, și lovește în coastele Bobicenilor și Bobicenii trec tot dealul în gios, până împotriva hotarului din gios de lac, este hotar împotriva hotarului din dealu și atâta este hotarul Petricanilor împregiur.”

Demografie

Actualmente^[când?] comuna numără circa 3000 de locuitori. Până în anul 2014 au funcționat și activat două școli, două biblioteci și câteva grădinițe. În ultimele decenii populația localității a scăzut dramatic, aproximativ 60 la sută din tineri emigrând în afara țării. Printre centrele de emigrație Italia ocupă primul loc.^{[necesită citare]}

Economie

Condițiile climaterice au stimulat preponderent sectorul agroalimentar, în special viticultura și horticultura.

Personalități

Igor Ursenco (n. 1971) – scriitor, culturolog, filozof al mentalităților, pedagog, jurnalist de opinie și traducător poliglot

Note

↑ Nicu, Vladimir. Localitățile Moldovei în documente și cărți vechi. Vol. 2: M-Z. Chișinău: Universitas, 1991, p. 303. ISBN 5-362-00842-0
↑ Eremia, Anatol; Răileanu, Viorica. Localitățile Republicii Moldova. Ghid informativ documentar, istorico-geografic administrativ-teritorial, normativ-ortografic. Chișinău: „Litera AVN“ SRL, 2009, p. 157. ISBN 978-9975-74-064-7
↑ „Coduri poștale - Republica Moldova”. Poșta Moldovei. Arhivat din original la 16 februarie 2011. Accesat în 1 mai 2016.
↑ Documenta Romaniae Historica. A, Moldova. Volumul III (1487-1504). București: Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1980, p. 83, 84.
↑ Documente privind istoria României. A, Moldova. Veacul XV. Volumul II (1476-1500). București: Editura Academiei Republicii Populare Române, 1954, p. 82.

Acest articol despre geografia Republicii Moldova este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui.

[1] Nicu, Vladimir. Localitățile Moldovei în documente și cărți vechi. Vol. 2: M-Z. Chișinău: Universitas, 1991, p. 303. ISBN 5-362-00842-0

[2] Eremia, Anatol; Răileanu, Viorica. Localitățile Republicii Moldova. Ghid informativ documentar, istorico-geografic administrativ-teritorial, normativ-ortografic. Chișinău: „Litera AVN“ SRL, 2009, p. 157. ISBN 978-9975-74-064-7

[codpostal-3] „Coduri poștale - Republica Moldova”. Poșta Moldovei. Arhivat din original la 16 februarie 2011. Accesat în 1 mai 2016.

[4] Documenta Romaniae Historica. A, Moldova. Volumul III (1487-1504). București: Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1980, p. 83, 84.

[5] Documente privind istoria României. A, Moldova. Veacul XV. Volumul II (1476-1500). București: Editura Academiei Republicii Populare Române, 1954, p. 82.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]