Sari la conținut

Găureni, Nisporeni

47°12′9″N 28°5′20″E (Găureni, Nisporeni) / 47.20250°N 28.08889°E47.20250; 28.08889
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Găureni
Găurenii de Sus[1]
—  Sat  —
Găureni se află în Nisporeni
Găureni
Găureni
Găureni (Nisporeni)
Satul pe harta Republicii Moldova
Găureni se află în Nisporeni
Găureni
Găureni
Găureni (Nisporeni)
Satul pe harta Nisporeni
Coordonate: 47°12′9″N 28°5′20″E ({{PAGENAME}}) / 47.20250°N 28.08889°E47.20250; 28.08889

Țară Republica Moldova
RaionNisporeni
ComunăBălănești
Atestare14 octombrie 1490

Cod poștalMD-6418[2]
Prefix telefonic264

Prezență online

Găureni este un sat din cadrul comunei Bălănești din raionul Nisporeni, Republica Moldova.

Conform recensământului din anul 2004, populația este de 728 locuitori. Distanța directă până la centrul raional Nisporeni este de 15 km, iar până la Chișinău este de 88 km.

În preajma satului este amplasată rezervația peisagistică Cazimir–Milești.[3]

Satul Găureni a fost atestat documentar pentru prima dată în anul 1490:[4]

„Din mila lui Dumnezeu, noi, Ștefan voievod, domn al Țării Moldovei. Facem cunoscut, cu această carte a noastră, tuturor celor care o vor vedea sau vor auzi citindu-se, că aceste adevărate slugi ale noastre, Iurșa și nepotului, Iliaș Saula, nepoții lui Stoian Procelnic cel bătrân, ne-au slujit drept și credincios. De aceea, noi, văzând dreapta și credincioasa lor slujbă către noi, i-am miluit cu deosebita noastră milă, le-am dat și le-am întărit în țara noastră, în Moldova, ocinile lor drepte, pe care le-a avut bunicul lor, Stoian Procelnic cel bătrân, de la bunicul nostru, Alexandru voievod, satele la Cârligătura, anume: Procelnicii, unde a fost curtea bunicului lor Stoian Procelnic, și Bogdăneștii, și Hovceștii, și Medelenii, și Nedeianii și Bogheasa, și, pe Bahlui, unde a fost Drago, și moara pe Bahlui, și, pe Jijia, Lazorenii, unde a fost Rosneag, și Procelnicii, și moara pe Jijia, și Cozmeștii, și Oișanii, și, peste Prut: Laslăoanii, la gura Hlabnicului, amândouă cuturile, și Negoeștii, și Stancăuții, și Scutureceanii, și Cernaeștii, și Găurenii, și Deleștii, la gura Delei, amândouă cuturile.

...
Iar pentru mai mare putere și întărire a tuturor celor mai sus scrise, am poruncit credinciosului nostru jupan, Tăutul logofăt, să scrie și să atârne pecetea noastră la această carte a noastră.

A scris Toader diac, la Suceava, în anul 6998 <1490>, luna octombrie, 14 zile.”
  1. ^ Monitorul Oficial al României nr. 220 din 7 octombrie 1925, p. 114 (11034)
  2. ^ „Coduri poștale - Republica Moldova”. Poșta Moldovei. Accesat în . 
  3. ^ „Legea nr. 1538 din 25.02.1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat”. Parlamentul Republicii Moldova. Monitorul Oficial. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ Documenta Romaniae Historica. A, Moldova. Volumul III (1487-1504). București: Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1980, p. 157.